• Ioan Suciu

  • 2 cărți
Ioan Suciu s-a nascut in orasul Sibiu, la data de 2 mai 1948. Si-a petrecut copilaria in orasul Agnita, judetul Sibiu, iar in 1955 s-a mutat cu familia in Bucuresti, unde a urmat studiile liceale la actualul Liceu de Informatica din Bucuresti. Urmeaza cursurile Academiei de Studii Economice din Bucuresti. Obtíne diploma de licenta in stiinte economice in 1971. Lucreaza in Ministerul Comertului, Ministerul Finantelor si la Consiliul Concurentei, ca auditor. Debuteaza cu proza in anul 1979 in » ...mai mult revista Romania literara. Colaboreaza inainte de 1989 la revista Viata Romaneasca si la Urzica, iar dupa 1990 colaboreaza si la revista Lucifer. Ii sunt publicate in revistele online Respiro si Egophobia diferite scrieri, iar din 1993 colaboreaza la revista Luceafarul. Volume: – Vanatoare de roboti, povestiri, Bucuresti, Editura Albatros, 1982 – Cu zambetul pe buze, volum colectiv, Bucuresti, Editura Albatros, o povestire, 1989 – Trei sute de trepte, roman, Bucuresti, Editura Tracus Arte, 2011 – Candelabrul galben, povestiri, Bucuresti, Editura Tracus Arte,2012 – Omul de fier, povestiri, Bucuresti, Editura Karth, 2014 – Institutia, roman, Bucuresti, Editura Tracus Arte, 2015 – Femeia de portelan, povestiri, Brasov, Editura Pastel, 2016 – Momaia, nuvele, Editura Tracus Arte, 2017 – Naucul, roman, Editura Aius, Craiova, 2018 Referinte critice: – Despre romanul Trei sute de trepte – Despre „Candelabrul galben”, text in Agentia de carte: „Pentru mine Candelabrul galben a fost o lectura incitanta pentru ca, pe langa ceea ce este in trend, domnul Ioan Suciu are curajul si inspiratia sa priveasca nu cu manie, ci cu incantare si incredere, peste umar, spre trecut si nu spre un viitor incert, si si-a ales pentru Candelabrul galben un drum nou, nebatut, in proza care se scrie astazi. Cumva il continua pe Urmuz, la care legile, mecanica personajelor imrupumuta mult din literatura absurda. Aceasta literatura absurda este adusa astazi de talentul si originalitatea lui Ion Suciu, pentru ca nu este nici un epigon si nici nu face parodie sau imitatie lui Urmuz, ci doar e un continuator. Personajele nici nu au nevoie de nume, prenumele spunand totul. Personajele isi cauta o identitate, ele nu sunt neaparat oameni de tabla, ci sunt intr-o cautare perpretua de identitate. Exista in prozele scurte ale domnului Suciu, spre deosebire de Urmuz, si influente ale istoriei recente, toate in registru comic” (Cornelia Maria Savu) – Cronica literara la cartea OMUL DE FIER, semnata de Felix Nicolau, Revista Luceafarul – Recenzie la romanul Institutia, scrisa de Diana Daniela Macovei, – Recenzie la cartea Momaia, scrisa de Adriana Alexandra  
Created in 0.0662 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.