Veronica Micle

Veronica Micle, n. Campeanu, (n. 22 aprilie 1850, Nasaud; d. 3 august 1889, Varatec) a fost o poeta romana. A publicat poezii, nuvele si traduceri in revistele vremii si un volum de poezii. E cunoscuta publicului larg in special datorita iubirii care a legat-o de Mihai Eminescu.. Biografie Tatal ei, Ilie Campeanu, a murit inainte de nasterea fiicei sale, iar mama, Ana, s-a mutat in 1850, impreuna cu cei doi copii, la Targu Neamt. Fratele Radu moare nu mult dupa aceea. In 1852 se muta la Iasi. Dupa » ...mai mult cursurile primare Veronica se inscrie la Scoala Centrala de fete pe care o absolva in 1863 cu calificativul „eminent”.   La examenul de absolvire din comisie faceau parte, printre altii, Titu Maiorescu si Stefan Micle, viitorul ei sot, atunci in varsta de 43 de ani. La 7 august 1864 are loc casatoria Veronicai cu Stefan Micle, oficiata la Biserica Bob din Cluj. La data casatoriei Stefan Micle era profesor universitar, iar mai tarziu a devenit rector al Universitatii din Iasi. In anii 1864 si 1865 Veronica participa, in calitate de martor, la procesul intentat de cativa membri ai fractiunii politice liberale lui Titu Maiorescu, pe atunci profesor de gramatica si pedagogie la Scoala Centrala de fete si presedinte al Comitetului de inspectiune scolar. I se imputa „fapte scandaloase, ba chiar si romanse intregi”.   Titu Maiorescu este in cele din urma achitat, dar postura Veronicai de martor al acuzarii nu va fi uitata cu usurinta In anul 1866 se naste primul copil al sotilor Micle, Valeria, pe care mama ei o alinta „Greiere”, iar in 1868 se naste Virginia Livia, alintata „Fluture”. In 1869 contribuie la infiintarea si bunul mers al unei scoli profesionale de fete, se implica in indrumarea unor scoli de fete din Iasi si incepe sa fie activa in viata literara. In primavara anului 1872 face o calatorie la Viena pentru un tratament medical, ocazie cu care ii este prezentat Mihai Eminescu.   Tot in 1872 debuteaza in revista Noul curier roman cu doua scrieri in proza. La 1 septembrie 1874 Eminescu e numit director al Bibliotecii Centrale din Iasi. Va locui in Iasi pana in octombrie 1877, timp in care are cu Veronica o relatie tumultoasa. In 1875 Stefan Micle e indepartat de la conducerea Universitatii si numit director al Scolii de Arte si Meserii, in localul careia s-a mutat impreuna cu familia. Mormantul Veronicai Micle la Varatec in 1968. In timpul Razboiului de Independenta a fost sora de caritate, a facut parte din „Comitetul central pentru ajutorul oastasilor romani raniti” si i-a ajutat cu bani pe invalizi sa se intoarca pe la casele lor. La 4 august 1879 moare sotul ei, Stefan Micle.   Urmeaza un lung sir de demersuri pe langa oamenii politici ai vremii pentru a i se asigura, ei si fetelor ei, o pensie de urmas. In ciuda promisiunilor, nici in 1883 forurile legiuitoare nu aprobasera pensia. Ramasa vaduva Veronica reia legatura cu Eminescu. Cei doi incearca, fara sa reuseasca, sa-si intemeieze o familie. In 1886 Veronica locuieste la Bucuresti, la fiica sa, Valeria, studenta la Conservatorul din Bucuresti. Cealalta fiica imbratiseaza cariera tatalui sau si devine profesoara de fizica. Veronica doneaza casa din Targu Neamt, mostenita de la mama ei, Manastirii Varatec. La 3 august 1889 se sinucide cu arsenic la Manastirea Varatec.