Analele Universitatii din Bucuresti. Seria Drept - 2015

Incepand cu anul 2014, revista Analele Universitatii din Bucuresti, seria Drept, va fi publicata intr-un singur numar pe an. In cele peste 250 de pagini ale revistei se regasesc rubrici traditionale (Profesori invitati, Doctrina, Tineri cercetatori, Jurisprudenta si Varia), precum si noi rubrici, de exemplu Concursuri, Conferinte.

La rubrica Profesori invitati articolul profesorului Raúl SÁNCHEZ GÓMEZ isi propune sa faca o analiza a reglementarii interceptarii comunicatiilor, care prezinta lacune in sistemul juridic spaniol. Articularea cunoscutului standard de legitimitate constitutionala a masurilor de limitare a drepturilor fundamentale a umplut golurile legii procesual penale e in unele privinte, iar interceptarea comunicarilor cu avocatul apararii poate fi privita din perspective diferite, in functie de stadiul in care se gaseste subiectul pasiv al procesului penal, precum si de infractiunile investigate. Autoritatea judiciara nu poate emite mandat pentru a limita comunicarea cu avocatul apararii, cu exceptia cazului in care acesta ar fi implicat in comiterea faptelor investigate, inclusiv investigarea infractiunilor de terorism. Anne PONSEILLE prezinta un studiu legat de individualizarea pedepselor in dreptul penal francez.

La rubrica de Doctrina articolul domnului prof. univ. Corneliu-Liviu POPESCU prezinta cateva consideratii asupra Hotararii Curtii Europene a Drepturilor omului in Cauza Oliari si altii c. Italia, referitoare la obligatia pozitiva a statelor de a legifera parteneriatele civile intre persoanele de acelasi sex. Doamna prof. univ. dr. Verginia VEDINAS realizeaza un studiu care isi propune sa analizeze controlul exercitat asupra colectivitatilor locale. Succesiunea partilor studiului este de natura sa faca sa se inteleaga mai intai, organizarea si functionarea administratiei publice in unitatile administrativ-teritoriale in Romania si principiile care o guverneaza. In cea de-a doua parte este analizat statutul constitutional si legal al Curtii de Conturi in sistemul de drept romanesc, pornind de la art. 140 din Constitutie, in virtutea caruia Curtea de Conturi exercita controlul asupra formarii, administrarii si utilizarii resurselor financiare ale statului si sectorului public. Plecand de la general la particular, in ultima parte sunt analizate aspectele particulare pe care controlul Curtii de Conturi le pune asupra activitatii autoritatilor locale in Romania. Sunt examinate, intr-o succesiune naturala, activitatile de control/audit asupra unitatilor administrativ teritoriale. Doamna Adriana ALMASAN si Stefan BOGREA propun un studiu despre Armonizarea dreptului roman cu dreptul european al concurentei. Dreptul concurentei a fost dintotdeauna un domeniu cu mare reprezentativitate pentru Uniunea Europeana. Multe dintre obiectivele principale ale Uniunii sunt adresate in cuprinsul articolelor 101 si 102 ale TFUE, iar orice tara care este parte la Uniune trebuie sa respecte izvoarele primare si secundare din acest domeniu. Mai mult, din moment ce aceste surse sunt izvoare de drept intern, nu se poate aplica in mod corect dreptul intern al concurentei fara a cunoaste in detaliu dreptul european. Trei sunt palierele importante ale reglementarii europene in acest domeniu: dreptul antitrust, abuzul de pozitie dominanta si domeniul concentrarilor economice. Toate aceste domenii au fost preluate mai mult sau mai putin eficient in dreptul intern, insa procesul armonizarii a fost lung si dificil cata vreme schimbarile din legislatia europeana nu pot fi transpuse imediat in dreptul intern. Doamna Lavinia Valeria LEFTERACHE prezinta intr-un studiu detaliat elementele probatoriului in procesul penal. Instantele trebuie sa se asigure ca orice decizie se intemeiaza pe o baza factuala suficient de solida, decurgand din probe cu un caracter concret, administrate in conformitate cu legea, de natura sa fundamenteze motivele invocate. Controlul jurisdictional asupra acuzatiilor formulate nu se limiteaza la aprecierea verosimilitatii abstracte a motivelor invocate, ci trebuie sa priveasca, in concret, daca respectivele motive, sau cel putin unul dintre ele, considerat suficient in sine pentru sustinerea deciziei in cauza, sunt intemeiate. Controlul jurisdictional presupune ca o instanta sa verifice daca motivele invocate in sprijinul solutiei solicitate sunt suficient de precise si de concrete, precum si, daca materialitatea faptelor care corespunde solicitarii a fost dovedita in raport de probatoriul administrat de acuzare. Domnul Radu-Romeo POPESCU analizeaza substitutiile fideicomisare in noul Cod civil. In sistemul Codului civil de la 1864, substitutiile fideicomisare au fost prohibite de lege in principal pentru ca aduceau o grava atingere principiului liberei circulatii a bunurilor, caracterului esentialmente personal al testamentului si afectau in mod esential creditul. Legiuitorul noului Cod civil a considerat ca cel mai important lucru este protejarea familiei dispunatorului si a cautat o formula adecvata pentru a se depasi inconvenientele care au determinat in trecut prohibitia substitutiilor fideicomisare. Solutia la care a ajuns legiuitorul roman reprezinta un compromis intre reglementarile traditionale din materia substitutiilor fideicomisare si nevoia de a nu afecta alte valori ale societatii actuale, cum ar fi protejarea rezervei mostenitorilor rezervatari, asigurarea liberei circulatii a bunurilor, respectarea caracterului strict personal al testamentului. Doamna Simona GHERGHINA prezinta un studio aprofundat referitor la notiunea de“investitii publice”. Desi utilizat pe scara larga atat de juristi cat si de economisti, conceptul de„investitii publice” nu are o definitie juridica cu aplicare general. Reglementarile relative putine care sunt aplicabile se refera in special la investitiile publice finantate din bugetele publice si sunt incluse in diferite acte normative, ceea ce face dificila reunirea lor intr-un regim juridic coherent. O definitie a investitiilor publice din perspectiva juridica ar trebui sa utilizeze criteriul unic al proprietarului final al bunului rezultat din investitii, indiferent de finantarea acestora din fonduri publice sau private. In consecinta, investitiile publice ar include toate actiunile intreprinse de stat sau de autoritatile locale sau de intreprinderi publice care actioneaza in numele acestora in legatura cu construirea sau reabilitarea de bunuri destinate utilizarii in interesul public si care vor intra in proprietatea acestora in temeiul legii sau al contractului incheiat in acest scop. Aceasta definitie poate sta la baza dezvoltarii unui regim juridic comprehensiv al investitiilor publice. Domnul Bogdan DIMA prezinta un demers academic de istorie constitutionala recenta, al carui obiect il constituie identificarea principalelor motive care au condus, imediat dupa caderea regimurilor comuniste, la alegerea unui anumit tip de sistem de guvernare in statele fost comuniste din Centrul si Sud-Estul Europei, in prezent membre ale Uniunii Europene si NATO (Bulgaria, Cehia, Croatia, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia si Ungaria). In prima parte sunt inventariate principalele teorii explicative cu privire la factorii politici care au determinat adoptarea rapida a unor noi aranjamente constitutionale in statele fost comuniste. Au fost avute in vedere, in principal, raporturile de putere dintre opozitie si putere la inceputul anilor 1990, precum si activismul parlamentelor, respectiv al presedintilor in procesul de adoptare a noilor reguli constitutionale pentru noile regimuri democratice. In a doua si a treia parte au fost prezentate principalele motive care au condus, pentru majoritatea statelor din aceasta regiune a Europei, la alegerea semiprezidentialismului si, pentru alte state, la alegerea parlamentarismului ca sistem de guvernare. Ultima parte a articolului este dedicata concluziilor rezultate din cercetare, cu accent pe elementele comune in procesul de constitutionalizare a vietii politice si institutionale in statele fost comuniste din Centrul si Sud-Estul Europei. Domnul Ion GALEA prezinta un studiu referitor la provocarile pentru notiunea de”tratat”. Diferenta dintre tratate si actele neobligatorii din punct de vedere juridic in practica Romaniei. Practica internationala recenta a relevat o tendinta de abandonare a instrumentelor formale, tratatele si o translatare catre instrumente informale, neobligatorii din punct de vedere juridic. Practica Romaniei a urmat aceasta tendinta. Prezentul articol incearca sa examineze provocarile juridice generate de utilizarea tot mai frecventa a actelor neobligatorii din punct de vedere juridic, precum si potentialul efect al acestor instrumente. Acest efect este studiat pe baza jurisprudentei internationale relevante, precum si a opiniilor exprimate in doctrina. In acelasi timp, studierea practicii Romaniei reprezinta o oportunitate pentru formularea unor linii directoare care, in practica, pot servi pentru formularea unei abordari coerente, pentru viitor. Domnul Manole Ciprian POPA isi propune sa analizeze modalitatile legale de reprezentare a actionarilor in cadrul societatilor ale caror actiuni sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata, acordand in mod deosebit atentie noilor dispozitii legale care reglementeaza reprezentarea actionarilor in baza unei imputerniciri generale.

In cadrul rubricii Jurisprudenta doamna Andra-Roxana TRANDAFIR realizeaza un comentariu al unei incheieri din 26 martie 2012 pronuntata in dosarul nr. 8240/3/2012, de Tribunalul Bucuresti, Sectia I penala, definitiva.

Rubrica Tineri cercetatori prezinta studii amanuntite si documentate ale unor tineri cercetatori, doctoranzi sau studenti ai universitatii: Ioan-Paul CHIS, Catalin-Nicolae CONSTANTINESCU, Catalin ONCESCU.

Rubrica Varia prezinta incepand cu acest numar evenimentele juridice si culturale in care a fost implicata Facultatea de Drept a Universitatii pe parcursul anului 2015, grupandu-le in: conferinte, concursuri, si alte manifestari studentesti.

Nr. de pagini: 270
Anul aparitiei: 2016