Balcic. Micul paradis al Romaniei Mari - Lucian Boia

Pana la a fi romanesc, din 1913, Balcicul era doar un spectacol al marii si un seducator amalgam etnic si cultural de la marginea fostului Imperiu otoman. Daca administratia noastra preia un targ modest, pictorii dau aici de Orient in toata splendoarea sa, dar mai ales de un peisaj si de o lumina cu totul aparte. Desi il vizitase in 1915 si vazuse ce era de vazut, regina Maria se indragosteste de Balcic abia in 1924, intr-atat de puternic, incat isi construieste, pe tarmul stancos si salbatic, un adevarat paradis. Se poate spune ca datorita ei, din acest moment, mitul Balcicului nu mai are nevoie de combustia istoriei, este pur si simplu sincron cu realitatea, ba chiar o inraureste, dandu-i o stralucire fara egal in perioada interbelica. Boema artistica, animatorii culturali, scriitorii, arhitectii si chiar si politicienii vin vara de vara la Balcic, infrumusetandu-l si pregatindu-l pentru o promitatoare cariera de statiune marina si culturala.
Ca orice paradis, si Balcicul a fost pierdut. Lucian Boia l-a reconstruit insa atat de bine din farame de memorie, din documente si fotografii de epoca, incat se poate spune ca, printr-o carte atat de frumoasa, am recastigat, simbolic, paradisul pierdut.

„Pentru turism, Balcicul era, intr-adevar, splendid daruit, atat prin pitorescul lui natural, cat si printr-un pitoresc uman, nu mai putin batator la ochi. In totul, era diferit, era altfel. Istorie, legenda, cine mai stie unde era adevarul? De fapt, translatia spre legenda e un semn bun, un simptom de vitalitate. Ramane cu noi doar acea parte a trecutului susceptibila sa starneasca imaginatia. Balcicul este Balcic, tocmai fiindca peste Balcicul real, si transfigurandu-l, s-a asezat un Balcic imaginar.“ (Lucian BOIA)


Cuprins
Cuvant inainte... 9
Abrevieri 11
Personaje principale... 12
1. Cadrilaterul... 13
2. Romanii si marea... 20
3. Un oras presarat cu gropi, cativa pictori si o regina... 27
4. Demografie, societate, economie... 36
5. Invazia artistilor... 44
6. Tenha Juvah 51
7. Scurta cronica a"Cuibului linistit"... 58
8. Efectul Mosescu... 79
9. Scriitorii... 91
10. O utopie urbana... 103
11. Primarul si regina... 111
12."Mica Gibory" si casele ei... 121
13. Convertire a lui Tonitza... 132
14. Apropierea de mare si apropierea de vecini 141
15. Balcicul feminin... si feminist... 149
16. Disparitia reginei... 155
17. O lovitura din senin: ne asteptatul sfarsit... 159
18. Dupa sfarsit... 167
19. Destine... 176
20. Reintoarcerea reginei: gadgeturi si legende urbane... 183
Lista ilustratiilor... 187

Cuvant inainte

Subiectul acestei carti este Balcicul: Balcicul in perioada lui romaneasca, din 1913 pana in 1940. Un Balcic real si imaginar totodata: asa cum l-au vazut, asa cum l-au vrut romanii: un colt altfel pe harta Romaniei, un fel de paradis, un loc, poate, al unor noi inceputuri.

Dupa ani de tacere, dupa ani de uitare, Balcicul revine in constiinta publica romaneasca. Nenumarate panze in muzee il arata asa cum a fost candva, si mai ales asa cum l-au vazut artistii, iar la fata locului"Cuibul linistit" al reginei Maria, vizitat de tot mai multi romani, sta marturie, durabila, a unor vremuri care par de mult apuse, dar care nu sunt chiar atat de indepartate.

Evenimentul major al acestei reveniri a fost ampla expozitie organizata de Muzeul de Arta din Constanta, in anii 2003-2004; catalogul acesteia, publicat de Doina Pauleanu: Balcicul in pictura romaneasca (2004; editie revazuta, 2007), e, in fond, mai mult decat un simplu catalog de creatii artistice, adunand, pe baza unei intinse documentari, informatii de tot felul privitoare la Balcicul interbelic (aceeasi autoare a publicat si volumul Pictori romani la Balcic, 2012, cu continut aproape identic).


A doua serie de cercetari, dupa pictura, s-a concentrat asupra arhitectei Balcicului, Henrieta Delavrancea-Gibory. Si in acest caz, s-a organizat o expozitie, ilustrata la randu-i printr-un volum, aparut in anul 2011: Henrieta Delavrancea-Gibory, arhitectura 1930-1940, alcatuit de Militza Sion, cu colaborarea lui Emil Retegan, Razvan Luscov, Emma Parlac si Irina Patrulius.

Informatii inedite si"directe" se gasesc si in cartea de amintiri Balcic (2001), scrisa de Balcica Maciuca, fiica lui Octavian Mosescu, primar, in doua randuri, al Balcieului si mare animator al vietii culturale din localitate.
Cartile acestea au"destelenit" subiectul si mi-au oferit o baza de plecare. In cea mai mare parte, ceea ce urmeaza e insa rodul investigatiei proprii, prioritate avand fondurile de arhiva putin sau deloc cercetate pana acum. Pentru mine, in acest moment, aventura se incheie. Nu-mi ramane decat sa-I las pe cititor sa-si spuna cuvantuL



Format: 14, 5x20, 5 cm
An aparitie: 2014
Pagini: 224