Carlos Fuentes, Vointa si norocul

Pe o plaja a Pacificului, capul retezat al lui Iosua Nadal spune povestea prieteniei cu un personaj misterios numit Ierihon; relatia lor incepe in adolescenta si scopul lor comun este acela de a nu apartine„marii mase“, gri, anonime. Ambii isi doresc cu disperare sa fie„altfel“, unul insa isi propune sa obtina acest lucru fara sa faca rau nimanui, iar celalalt decide ca nu se va da in laturi de la nimic pentru a-si atinge scopul.

Tot ce povesteste capul retezat al lui Iosua Nadal se petrece in Ciudad de México, firele vazute si nevazute ale puterii conduc spre aceasta metro-pola, care devine un personaj de sine statator al cartii, un fel de geniu rau, devorator, care atrage si care ii trans-forma in victime sigure pe toti cei ce raspund chemarii lui, un oras care se hraneste cu coruptie, cu imoralitate, cu violenta si cu saracie.

Iosua si Ierihon repeta infruntarea arhetipala dintre Cain si Abel, intr-o lume in care granita dintre bine si rau este mai degraba o iluzie. Fuentes pune sub lupa toate fortele care se infrunta in societatea mexicana con-temporana, cu convingerea ca in Mexic nu exista tragedie, ci totul se transforma in telenovela.

Vocea lui Fuentes a adus intotdeauna in prim-plan, fara dogmatism si fara cenzura, problemele si ambitiile Americii Latine

Tomás Eloy Martinez

Julio Cortázar, Carlos Fuentes, Gabriel García Márquez, Octavio Paz si José Saramago sunt autori aflati in cautarea unui sens pe care vor sa il impartaseasca tuturor compatriotilor, ca si contemporanilor de pretutindeni.

Nadine Gordimer

Carlos Fuentes (Panama, 1928) este unul dintre cei mai reprezentativi scriitori ai Boomului hispanoamerican. Dupa primele sale romane, La región más transparente (1959) si La muerte de Artemio Cruz (1962; Moartea lui Artemio Cruz, in curs de aparitie la Curtea Veche Publishing), Fuentes a devenit una dintre figurile principale ale literaturii contemporane. Dintre cele mai importante carti ale sale mentionam Terra nostra (1975), Cristóbal nonato (1987), Los años con Laura Díaz (1999), La silla deláguila (2003; Jiltul vulturului, Curtea Veche Publishing, 2004), Todas las familias felices (2006; Toate familiile fericite, Curtea Veche Publishing, 2010) si, cel mai recent, volumul de povestiri Carolina Grau (2011). Considerat un punct de refe-rinta al culturii mexicane, s-a angajat intens si in viata politica si sociala din tara sa si a tinut conferinte la universitati de prestigiu ca Princeton, Harvard, Columbia sau Cambridge.

Dintre numeroasele premii si dis-tinctii care i s-au acordat, remarcam Premiul Biblioteca Breve, Premiul Rómulo Gallegos, Premiul Alfonso Reyes, Premiul Miguel de Cervantes, Premiul International Grinzane Cavour, Premiul Príncipe de Asturias pentru Literatura, Premiul Galileo, Premiul Picasso (UNESCO), Pre-miul International Don Quijote de la Mancha, Premiul Formentor si Legi-unea de Onoare franceza.

Nr. de pagini: 432
Anul aparitiei: 2011