Cristian Badilita, Doua Apocalipse ale lui Ioan

 Apocalipsele alcatuiesc un continent aparte in cadrul literaturii iudaice si crestine. Intrebarile la care incearca ele sa raspunda creeaza mai degraba o atmosfera doctrinara decat o ideologie propriu-zisa.

Prima trasatura evidenta o constituie dihotomia varstelor/eonilor: exista o varsta prezenta, a istoriei in curs de desfasurare, si una viitoare, caracteri-zata de o alta calitate. Intre cele doua varste nu poate fi vorba de nicio asemanare. Varsta de acum (ho aion houtos) se caracterizeaza prin vremel-nicie si coruptie. Varsta viitoare (ho aion mellon), dimpotriva, are toate atributele durabilitatii: vesnicie, soliditate. Varsta de acum e alcatuita din succesiunea imperiilor pamantesti (patru, dupa Daniel, 4Ezdra si Baruh); varsta viitoare, atemporala, de fapt, e reprezentata de Imparatia lui Dumnezeu, sub sceptrul lui Mesia. Instaurarea noii varste echivaleaza cu o noua creatie.

 Cristian Badilita

Apocalipsa lui Ioan va fi fost redactata in Asia Mica (cel mai solid argument pentru aceasta ipoteza fiind prezenta scrisorilor catre sapte comunitati crestine din regiune), in ultimul deceniu al secolului I, in timpul imparatului Domitian (domnie: 81-96).

A doua Apocalipsa a lui Ioan, numita, in lumea specialistilor, Prima Apocalipsa apocrifa a lui Ioan, dateaza din secolul al V-lea (sau al VI-lea). Ea pare influentata de omiliile lui Efrem Sirianul despre Judecata de Apoi. Nu se stie nimic precis despre ea (autor, locul de origine, scopul redactarii). Este mentionata, alaturi de Apocalipsa lui Pavel, intr-un comentariu la Gramatica lui Dionisie Tracul (secolul al IX-lea).

Cele doua texte sunt prezentate alaturat, insotite de studii care evidentiaza istoria si impactul lor asupra evolutiei vietii religioase de-a lungul secolelor.

Studiile, traducerile si notele semnate de Cristian Badilita sunt completate de ilustratiile marelui artist contemporan Marian Zidaru.

 

Nr. de pagini: 96
Anul aparitiei:  2015