Criza reformei: Eu sunt roman?

De ce aceasta carte? Pentru ca dupa aproape un deceniu de tranzitie gasesc ca este o ipocrizie sa nu poti ajunge ca analist la concluzii pertinente pe care sa le transmiti semenilor. Experienta romaneasca postcomunista, fie individuala, fie la scara sociala, cuprinde date de o concretete suficienta decantarii ideilor dupa criteriul functionalitatii. Adica, altfel spus, ce merge si ce nu merge.

      Astazi pare sa fi devenit un obicei de a cauta sensul evolutiilor, de aici sau de aiurea, doar in analizele concepute si publicate in Occident. Urmariti standurile de carti de oriunde in Romania si vi se va confirma intru totul acest adevar.

      In absenta analizelor proprii romanesti, ceea ce avem de facut aici, adica tranzitia de la comunism, ar fi, ca si ieri si alaltaieri, o schimbare ce se produce doar dupa o ideatica straina de experienta indigena, pentru aceasta avand nevoie sa se desfasoare nefiresc si inconsistent numai de sus in jos. Ea ar fi receptata din nou ca fiind impusa din afara, chiar daca este acceptata, ar fi privita ca o utopie a carei miza este inevitabil anulata tocmai pentru ca survine in coada de cometa a proiectului socialist proaspat esuat.

      Acum, la sfarsit de mileniu si mereu dupa aceasta, istoria se va misca mai repede decat ne sugereaza prestatia intelectuala actuala. Daca se va urma in continuare practica temporizarii in exteriorizarea cunoasterii imediate, sub motivul istoricist al indepartarii in timp pentru asigurarea obiectivitatii cognitive, prin aceasta saracind practic apriori orice proiect social in derulare, nu vom fi avansat prea mult dincolo de orizontul recurent, in esenta, al schimbarii de tip perestroika.

Autorul

An aparitie 1999
Nr. de pagini 464
Format 14x20
Legatorie brosat

REVIEW-URI