Curierul Judiciar nr. 5/2021

Asa cum v-am obisnuit in fiecare an, va punem la dispozitie o revista cu traditie in actualitatea juridica, realizata la standarde inalte dupa modelul revistelor de specialitate din strainatate, coordonata de un colegiu stiintific si redactional de exceptie, sustinuta de autori prestigiosi care provin atat din mediul academic, dar mai ales al practicii juridice, indexata in trei baze de date internationale si disponibila si in format online in Biblioteca juridico-economica online Legalis.ro.

Revista este indexata in baze de date internationale (BDI)

• CEEOL - Central and Eastern European Online Library
• HeinOnline - Legal Research Database
• EBSCO - EBSCOhost Online Research Databases

Numarul din luna mai al Revistei Curierul Judiciar va propune subiecte de maxima importanta juridica.

Editorialul din acest numar „Mica reforma”: intrarea in vigoare a Protocolului nr. 15 la Conventia europeana privind drepturile si libertatile fundamentale, semnat de lect.univ.dr. Daniela-Anca Deteseanu, a fost ocazionat de intrarea in vigoare a acestui text modificator al Conventiei, pentru toate statele-parti, incepand cu 1 august 2021, ca urmare a ratificarii Protocolului de catre statul italian la 21 aprilie 2021. Conceput ca un amplu proces de reformare a sistemului de protectie a drepturilor si libertatilor fundamentale decurgand din aplicarea Conventiei europene, acest Protocol se inscrie in cadrul general al adaptarii sistemului european regional de protectie a drepturilor omului, prin ajustarea modului de organizare a Curtii si a procedurii in fata acesteia la provocarile ce decurg din practica.

In cadrul rubricii Curier legislativ realizata de dr. Oana Dimitriu sunt prezentate selectiv cele mai importante acte normative din perioada 1-31 ianuarie 2021, inclusiv decizii de admitere ale Curtii Constitutionale, Inaltei Curti de Casatie si Justitie si ale Curtii Europene a Drepturilor Omului publicate in Monitorul Oficial al Romaniei.

Rubricile de Actualitate europeana si Actualitate internationala corespunzatoare lunii ianuarie 2021 aduc in prim plan principalele activitati de la nivelul institutiilor Uniunii Europene, dar si evenimentele de interes international. Cele doua rubrici sunt semnate de dr. Oana Dimitriu, respectiv de prof.dr. Bogdan Aurescu.

Dreptul afacerilor

Articolul Organizarea activitatii de expertiza criminalistica privata in cadrul societatilor civile profesionale, semnat de prof.univ.dr. Gheorghe Popa si drd. Alina Teaca, propune spre analiza oportunitatea efectuarii expertizelor criminalistice de catre experti independenti autorizati, instituita prin Legea nr. 156/2011, acestia avand posibilitatea de a-si exercita activitatea individual sau in societati civile profesionale constituite potrivit legii. In realitate, insa, activitatea de expertiza criminalistica in cadrul unor laboratoare private de expertiza criminalistica sau in societati civile profesionale cu raspundere limitata si personalitate juridica nu poate fi exercitata, legislatia nefiind finalizata. In acest context, prin prezentul studiu autorii avanseaza propuneri de lege ferenda, menite sa completeze lacunele existente in actuala reglementare, referitoare la liberalizarea activitatii de expertize criminalistice, prin exercitarea sa in forme private.

Drept privat

Articolul Testamentul electronic, semnat de drd. Aniela-Flavia Ticau-Suditu si avocat Silvia Uscov, prezinta orientarile legislative, dar si jurisprudentiale, care ar putea constitui o baza de lucru pentru o necesara reforma in materie testamentara prin introducerea acestei variante moderne in peisajul juridic romanesc, testamentul electronic. Departe de a fi asimilat numai traditionalului testament olograf, el poate fi conceput si ca un veritabil testament autentic in contextul dezvoltarii tehnologiei care ar permite acoperirea acelorasi principii de lucru care fundamenteaza aceasta optiune. Mergand mai departe, chiar si in contextul actual, legislatia ar putea fi interpretata intr-un mod permisiv, aratand in cuprinsul articolului ca testamentul electronic nu reprezinta doar o varianta de lege ferenda, ci chiar de lege lata. Departe de a fi tratat exhaustiv subiectul, prin prezentul studiu se doreste deschiderea dialogul doctrinar pentru identificarea celor mai bune solutii, fiind evidentiate avantajele majore ale testamentului electronic: este facil, presupune costuri reduse si, in modalitatea asimilabila testamentului autentic, poate fi un instrument eficace in exprimarea ultimei vointe a unei persoane.

Drept public

Articolul Decretele Presedintelui Romaniei referitoare la mandatul sefului Statului Major al Apararii (I), semnat de conf.univ.dr. Silviu-Gabriel Barbu si dr. Cristina-Maria Florescu, trateaza atributia Presedintelui Romaniei de numire in functii militare de rang inalt prin care trebuie sa se asigure echilibrul intre principiul colaborarii intre autoritatile publice in exercitarea puterii in stat si rolul constitutional al sefului statului de comandant al fortelor armate. In prezent, face obiect de disputa in practica judiciara problema daca exercitarea acestei atributii este un exponent al puterii discretionare a Presedintelui Romaniei, care caracterizeaza raporturile de drept constitutional ale sefului statului si, derivat, daca decretele sefului statului emise in exercitarea acestei atributii pot fi atacate in instanta de contencios administrativ.

Drept penal

Articolul Valorificarea art. 21 alin. (1) teza I C.pen. – „Exercitarea unui drept” – in contextul cazului de casare prevazut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C.proc.pen., semnat de drd. Andrei-Claudiu Rus si drd. Manuela-Maria Nechita (Pusca), porneste de la natura juridica dubla a „exercitarii unui drept recunoscut de lege”, pe de o parte cauza justificativa, iar pe de alta parte cauza care inlatura tipicitatea in ipoteza incriminarilor care prevad conditia savarsirii faptei pe nedrept, in mod ilegal. Prezentul articol propune spre analiza posibilitatea de a examina ipoteza invocarii unui drept recunoscut de lege in exercitarea caruia a fost comisa o fapta prevazuta de legea penala exclusiv prin prisma calificarii acesteia ca o conditie de tipicitate obiectiva, pe calea extraordinara a recursului in casatie, intemeiat pe art. 438 alin. (1) pct. 7 C.proc.pen., precum si identificarea si evaluarea solutiilor pronuntate in materie de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Instrumente

Articolul Digitalizarea serviciilor consulare – perspective influentate de contextul sanitar provocat de aparitia virusului SARS-CoV-2, semnat de drd. consul Lucica Tudoran, prezinta efectele crizei sanitare provocate de aparitia virusului SARS-CoV-2, punandu-se accent pe modalitatea in care oamenii relationeaza si felul in care isi solutioneaza problemele curente. Mediul online a castigat teren in mod substantial, iar statele incurajeaza folosirea primordiala a mijloacelor electronice pentru pastrarea distantei fizice si a reduce riscul transmiterii virusului. Desi domeniul activitatii consulare romanesti, prin specificul sau, este cel mai putin pretabil activitatilor la distanta, se incearca introducerea mecanismelor la distanta si in acest sector, in sprijinul carora intervin reglementarile recente nationale si europene.

Rubrica de Sinteze de jurisprudenta isi pastreaza structura, dar si actualitatea: CC, CEDO, CJUE – octombrie 2020.

Ca in fiecare numar, revista cuprinde un Index alfabetic si un Index legislativ care constituie veritabile instrumente de lucru pentru cititor.

REVIEW-URI