Curierul Judiciar nr. 6/2020 - Coordonator Calin-Viorel Iuga

Scopul principal al acestui numar de revista special este de a contribui la constientizarea importantei inteligentei artificiale, automatizarii, eticii digitale si a securitatii cibernetice in randul profesionistilor dreptului, prin articole ce prezinta stadiul actual de dezvoltare tehnica, problemele pe care aceasta le ridica in planul dreptului si posibile solutii. Aceste solutii vin exclusiv din partea unor autori practicieni ai dreptului (judecatori, avocati si mediatori), revista depasind prin aceasta simplul rol de informare. Articolele au fost selectate pentru a atrage toti cititorii interesati de proiectia tehnologiei in domeniul dreptului, iar nu doar profesionistii dreptului. Desi presupun un anumit nivel de intelegere tehnica, articolele sunt suficient de clare pentru a informa cititorii care lucreaza in afara domeniului tehnic si celui juridic.

Era cu adevarata nevoie de un numar special al revistei dedicat provocarilor pe care tehnologia le aduce in domeniul juridic?

Intrebarea nu poate fi decat una retorica.

Intreaga lume se confrunta in prezent cu a patra revolutie industriala - 4IR (folosirea inteligentei artificiale), dupa revolutia industriala din 1780-1840 (folosirea aburului), revolutia tehnica (folosirea electricitatii) din 1870-1920 si revolutia tehnico-stiintifica (folosirea computerelor) din 1940-1970.

Dezvoltarea inteligentei artificiale a fost si este una exponentiala. In 1943 presedintele IBM, Thomas Watson, afirma ca: „Cred ca exista o piata mondiala pentru cinci calculatoare”. In anul 1997 robotul DEEP BLUE dezvoltat de IBM il invingea pe Marele Maestru si multiplu campion mondial la sah, Garry Kasparov, iar in anul 2017 robotul ALPHAGO dezvoltat de Alphabet Inc. s Google DeepMind (Londra) il invingea pe fostul campion mondial KE JIE la GO, un joc mult mai complex decat sahul. Trecerea inteligentei artificiale in a treia etapa a dezvoltarii, cea a detectarii si exprimarii emotiilor (a se vedea, de exemplu, robotul Sophia creat de Hanson Robotics din Hong Kong in 2015 si care a devenit cetatean al Arabiei Saudite in anul 2017), face ca „science fiction” sa devina „science fact”.

Realitatea virtuala, impreuna cu teleprezenta si teleexistenta este deja simtita, insa ce urmeaza?

Domeniul juridic nu este ocolit de explozia exponentiala a digitalizarii, care l-a depasit insa in viteza cu care imbraca relatiile sociale. Nu e de mirare ca au aparut noi modele de afaceri si noi profesii, iar altele au disparut sau sunt pe cale de disparitie. Daca pana de curand nu se putea imagina o banca fara casieri, acum nu se poate imagina o banca fara automate bancare.

In vartejul acestei furtuni tehnologice pare ca dreptul nu exista, legile fiind adoptate cu multa intarziere dupa aparitia unor provocari de genul Uber sau a autovehiculelor autonome. In acest context, etica digitala prinde tot mai multa importanta, futurologul Gerd Leonhard identificand cinci noi drepturi fundamentale ale omului: dreptul de a ramane natural (adica „pur si simplu” biologic si organic), dreptul de a fi mai putin eficient in raport cu un robot, dreptul la deconectare, dreptul de a fi sau de a ramane anonim si dreptul de a avea prioritate la angajare in fata unui robot.

Este tehnologia buna sau rea? Tehnologia este neutra, iar folosirea ei fara reguli poate transforma neutralitatea de care se bucura intr-o arma impotriva oamenilor. Legile lui Isaac Asimov sunt mai actuale ca niciodata. Cu toate acestea, etica digitala nu trebuie sa se transforme intr-o frana in dezvoltarea economica si tehnologica, fiind necesar un echilibru intre drepturile si libertatile fundamentale ale omului si aceasta dezvoltare.

Tehnologia si automatizarea activitatilor umane va insemna inlocuirea totala a omului?

Simularile militare si robotii militari sunt o realitate si observam zi de zi cum dispar profesii pe care nu demult le consideram vitale in activitatea unor afaceri sau institutii, cum sunt casierii de la marile magazine sau arhivarii. Raspunsul la intrebarea daca robotii vor crea mai multe locuri de munca decat vor distruge i-a facut pe unii sa se gandeasca pe buna dreptate la ipoteza unui risc de somaj in masa in cazul progresului necontrolat al tehnologiei. In prezent nu mai putem face diferenta intre o anumita profesie si tehnologie pentru ca pur si simplu tehnologia face parte din orice profesie.

Un studiu al Universitatilor Oxford si Yale din 2017 arata ca in 45 de ani inteligenta artificiala va fi mai buna decat omul la indeplinirea oricarei sarcini si ca in 120 de ani va automatiza toate locurile de munca, dintre care activitatea de traducere pana in 2024, scrierea de eseuri scolare pana in 2026, conducerea unui camion pana in 2027, vanzarea in magazine pana in 2031, scrierea unei carti bine vanduta pana in 2049 si realizarea de operatii chirurgicale pana in 2053.

Chiar daca toate activitatile umane vor putea fi automatizate sau inlocuite de inteligenta artificiala, tehnologia nu va putea inlocui omul. Albert Einstein afirma ca imaginatia este mai importanta decat cunoasterea „Cunoasterea este limitata, in timp ce imaginatia cuprinde lumea intreaga, stimuland progresul, dand nastere evolutiei”. Robotii nu au imaginatie pentru ca ei pot doar raspunde la intrebari si nu le pot formula. In plus, unii considera ca umorul va constitui ultimul obstacol al inlocuirii omului, respectiv momentul in care robotii vor intelege o gluma si vor intrerupe o conversatie pentru a glumi.

Dave Coplin, fostul directorul executiv al companiei Microsoft din Regatul Unit, arata ca in lupta cu tehnologia „omul trebuie sa lucreze mai inteligent, nu mai mult”, iar munca lui trebuie sa fie una complementara tehnologiei, al carei control trebuie sa il detina. Jack Ma, cel mai bogat om din China si cofondatorul Alibaba, sustine aceeasi idee, respectiv ca „Nu-i putem invata pe copiii nostri sa concureze cu robotii, cine va fi mai destept. Trebuie sa-i invatam ceva unic, astfel incat o masina sa nu ne ajunga niciodata din urma: valori, credinta, gandire independenta, lucru in echipa, grija pentru ceilalti – abilitatile usoare – sport, muzica, pictura, arte, pentru a ne asigura ca oamenii sunt diferiti de masini”.

Desi industria dreptului va cunoaste transformari majore, aceasta va supravietui inlocuirii totale, pentru ca dreptul este o arta si pentru ca o decizie in ultima cale de atac nu poate fi conceputa in mainile unui robot.

Insa dreptul are nevoie de tehnologie la fel de mult cum tehnologia are nevoie de drept. Justitia nu isi poate indeplini rolul ei in societate fara sa fie conectata la realitatile sociale si la mijloacele de interactiune dintre membrii acesteia.

Migrarea in online a unei parti a justitiei a devenit, datorita pandemiei, o necesitate, deschizand calea judecatorului online si, de ce nu, calea judecatorului virtual. Simpla automatizare a sistemului actual judiciar nu este suficienta, fiind necesara pentru online gandirea unei arhitecturi suplimentare cu ajutorul tehnologiei si a unui nou set de proceduri. Pe buna dreptate s-a aratat ca „Pentru cetateni, justitia online ofera o cale de rezolvare pe care azi multe cazuri nu le au si o incredere mai mare in ritmicitatea actelor de procedura, o justitie online fiind mai greu de criticat. De asemenea, justitia online este mai rapida, mai ieftina si flexibila, mai transparenta, mai usor de inteles si de folosit pentru non-juristi. In plus, este mai accesibila pentru persoanele cu dizabilitati, care nu pot ajunge usor la instante”.

Justitia online nu va inlocui justitia clasica, ci o va completa si intari.

Cum ne vom putea adapta schimbarilor pe care tehnologia le va aduce profesiilor juridice?

Raspunsul pare sa il fi dat deja arabii sauditi care in 2014 schimbau rotile unei masini din mers. Adaptarea la noile realitati nu poate fi facuta decat preluand din mers noile tehnologii, iar nu dintr-o data, prin inlocuirea totala a modului curent de exercitare a profesiilor. In vederea imbratisarii tehnologiei profesionistii din domeniul dreptului vor trebui sa constientizeze importanta tehnologiei si sa dobandeasca minime cunostinte de specialitate, fara a fi insa necesara obtinerea unei diplome de specialitate.

Insa dezvoltarea tehnologica nu poate fi conceputa in lipsa securitatii cibernetice, lipsa unei astfel de securitati amenintand inclusiv statul de drept. Compania Cambridge Analytica Ltd (CA) a colectat datele personale de pana la 87 de milioane de utilizatori ai retelei de socializare Facebook prin intermediul unei aplicatii numita „This is Your Digital Life”, pe care le-a folosit ulterior in scop politic si de influentare a alegerilor in 2016 in campania electorala din Regatul Unit, „Leave. EU” si pentru campania prezidentiala a lui Donald Trump.

Securitatea cibernetica a datelor este la fel de importanta ca securitatea fizica a acestora. Importanta securitatii cibernetice este direct proportionala cu cresterea volumului datelor si a dispozitivelor interconectate.

Desi in general sunt vizate datele cu caracter personal si de sanatate ale unei persoane, in cazul avocatilor sunt urmarite a fi colectate datele compromitatoare ale clientilor acestora alaturi de cele financiare. Avocatii sunt obligati sa ia masuri de securitate cibernetica, deoarece aceasta securitate face parte din obligatiile sale de asigurare a secretului profesional si a confidentialitatii.

Atacurile cibernetice pot viza nu numai datele personale, ci si resursele computerelor in scop financiar – cryptojacking.

Asigurarea securitatii cibernetice presupune implementarea de catre orice organizatie a unei culturi de intelegere a importantei datelor si luarea de masuri de prevenire si de inlaturare a atacurilor, dar si de conservare digitala.

Un rol important in cazul profesionistilor care prelucreaza date cu caracter personal il joaca planul de securitate cibernetica si polita de securitate cibernetica.

In incheiere, consider ca inteligenta artificiala si automatizarea nu pot fi abordate decat impreuna cu etica digitala si cu securitatea cibernetica, liantul tuturor fiind regulile si normele juridice care trebuie sa confere omului dreptul de coordonare si control al tehnologiei si rezultatelor pe care aceasta le aduce, respectiv sa il plaseze deasupra robotilor.

Coordonator Calin-Viorel Iuga

Avocat, Asociat coordonator Iuga & Asociatii

ISBN: 1582-7526

REVIEW-URI