Curierul Judiciar nr. 8/2019

Cartea autorului *** „Curierul Judiciar nr. 8/2019" de la editura C. H. BECK

Fiind vorba despre un numar tematic, dedicat de catre Redactia Curierului Judiciar unui astfel de eveniment, generat de exercitarea Presedintiei Consiliului UE de catre tara noastra, nu putem sa nu vorbim despre satisfactiile inregistrate, alaturi de eforturile consistente depuse. Intre satisfactiile de natura profesionala, fara a realiza o ierarhizare a lor, un loc aparte este rezervat aceleia care se refera la numarul mare de absolventi (licenta, masterat, doctorat) implicati, in calitate de practicieni, specializati in dreptul Uniunii Europene, si nu numai, la nivel national si al UE, in pregatirea si exercitarea Presedintiei. O provocare, cu o vizibilitate maxima la nivel international, a fost summit-ul de la Sibiu (informal), cu prilejul caruia a fost adoptata o Declaratie.

Deoarece spatiul rezervat in Revista ar fi fost insuficient pentru a evidentia toate demersurile de natura legislativa in care tara noastra a fost implicata in toate cele 6 luni, Augustin Fuerea, editorul coordonator al acestui numar tematic, a intitulat editorialul Repere legislative ale exercitarii Presedintiei Romaniei la Consiliul Uniunii Europene.

Dificultatile ridicate de coordonarea unui astfel de demers au vizat, cu precadere, faptul ca, in pagini putine, am dorit sa evidentiem unele dintre cele mai importante demersuri care au caracterizat exercitarea Presedintiei Consiliului Uniunii Europene de catre Romania. Alegerea temelor a fost una fireasca, intemeindu-se pe faptul ca, in materializarea lor s-au implicat, cu eforturi deosebite, dar meritorii, colegi care, deopotriva, reunesc atat statutul de teoreticieni ai dreptului, in general, si ai dreptului Uniunii Europene, in special, desfasurandu-si activitatea in invatamantul juridic superior, cat si statutul de practicieni ai domeniului, in cadrul unor institutii care au avut o implicare majora in activitatile concret intreprinse pe parcursul celor 6 luni de exercitare a Presedintiei, dar nu numai. Deopotriva, am urmarit sa stimulam unele reflectii pe o astfel de tema, de natura, speram noi, sa ne fie utile nu numai peste 14 ani, cand este posibil sa revenim la un astfel de statut, ci si pana atunci.

Un moment important la exercitarii Presedintiei, cu vizibilitate maxim posibila pe plan international, a fost acela al summit-ului Consiliului European din 9 mai a. c., prilej cu care a fost adoptata Declaratia de la Sibiu, Declaratie care pe care Augustina-Mihaela Dumitrascu o analizeaza, cu precadere din punctul de vedere al efectelor pe care un astfel de document le produce la nivelul Uniunii Europene, dar si impactul pe care aceasta il genereaza in planul relatiilor externe ale Uniunii Europene.

Este cunoscut faptul ca eforturile tarii noastre in exercitarea Presedintiei continua si in prezent, in cadrul triou-ului Romania-Finlanda-Croatia, in acest mod asigurand, cum se intampla cu fiecare stat membru, de altfel, coerenta indeplinirii unei astfel de demnitati la inaltimea careia suntem in situatia de a ne afla, asa cum precizeaza Roxana-Mariana Popescu in articolul intitulat Exercitarea presedintiei Consiliului Uniunii Europene. Trioul Romania-Finlanda-Croatia.

Avand un impact social important, Directiva privind restructurarea si insolventa s-a plasat in centrul preocuparilor pe care tara noastra le-a avut in timpul exercitarii Presedintiei Consiliului Uniunii Europene, aspecte surprinse in demersul Directiva privind restructurarea si insolventa. Intre asteptari, dezbateri si previziuni, semnat de autorii Augustin Fuerea si Andreea Deli-Diaconescu.

Contributiile Presedintiei austriece a Consiliului Uniunii Europene, din cel de-al doilea semestru al anului 2018, precum si ale presedintiei romane, din primul semestru al anului 2019, prin care au fost subliniate modificarile operate de Consiliu asupra Propunerilor Comisiei prin abordarile generale asupra Propunerii de Regulament, a completarii acestuia prin cele trei anexe ale sale si a Propunerii de Directiva fac obiectul unei analize riguroase, realizata de catre Gheorghe Bocsan in interventia sa Pachetul legislativ E-evidence al Uniunii Europene. Evolutiile inregistrate in timpul presedintiilor austriaca si romana la Consiliul Uniunii Europene.

Protectia consumatorilor nu putea sa lipseasca dintre preocuparile tarii noastre, motiv pentru care, in aceeasi perioada (semestrul I al anului 2019), a fost adoptata Directiva (UE) 2019/770 privind unele aspecte referitoare la contractele de furnizare de continut digital si de servicii digitale, directiva care presupune un nivel maxim de armonizare si asigura consumatorilor un nivel ridicat de protectie, diminuand, in acelasi timp, obstacolele din calea comertului in cadrul Uniunii Europene, dupa apreciaza Iuliana-Madalina Larion in articolul Implicarea Presedintiei Romaniei la Consiliul UE in materia protectiei consumatorilor. Adoptarea Directivei (UE) 2019/770 privind anumite aspecte referitoare la contractele de furnizare de continut digital si de servicii digitale.

In acelasi context al aprofundarilor de natura legislativa se situeaza si preocuparea, in mod inspirat realizata, a Oanei Petrescu - om de cercetare si practica specifica domeniului, concretizata in articolul: Adoptarea propunerii de reformare a Regulamentului (CE) 2201/2003 al Consiliului privind competenta, recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti in materie matrimoniala si in materia raspunderii parintesti, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000.

De o actualitate cu totul aparte este interventia a doi colegi, teoreticieni si practicieni ai domeniului, deopotriva, Oana-Mihaela Salomia si Augustin Mihalache, care isi propun sa explice, ancorati in realitati, o serie de probleme, cum ar fi: Incluziunea, mobilitatea si excelenta. Prioritatile Romaniei in politica europeana de educatie si formare profesionala.

Pornind de la realitatea potrivit careia tehnologia digitala schimba paradigme in societate si, implicit, in spatiul juridic, Alina-Mihaela Conea aduce in prim-planul atentiei o serie de prioritati ale etapei pe care societatea le parcurge, referindu-se, indeosebi, la Tarmuri (sigure?) in oceanul datelor. Evolutii ale politicii digitale a Uniunii Europene in contextul presedintiei romane a Consiliului.

Presedintia romana a Consiliului UE a actionat ca un catalizator in vederea consolidarii unui efort coordonat cu privire la provocarea dezinformarii la adresa fundamentului democratiei in Uniunea Europeana conducand la eforturi sustinute ale institutiilor UE si ale statelor membre in vedere contracararii sale eficace, dupa cum sustine, in mod pertinent, Anamaria-Veronica Fuduli in Reglementarea in domeniul combaterii dezinformarii. Optiunea raului cel mai mic?

Dupa cum am precizat, Presedintia romana la Consiliul Uniunii Europene s-a derulat, inclusiv, in contextul negocierilor si dezbaterilor organizate cu privire la retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeana, detalii de natura juridica oferindu-ne Maria-Cristina Solacolu in studiul sau Negocieri si dezbateri organizate in timpul Presedintiei Romaniei la Consiliul UE privind retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeana.

In firescul lucrurilor care s-au circumscris exercitarii mandatului tarii noastre la Consiliul UE, s-a gasit si Dimensiunea parlamentara a presedintiei romane la Consiliului Uniunii Europene, analizata din perspectiva teoriei si a practicii de catre Dragos-Adrian Bantas, aducand in discutie mai multe idei si stimuland o serie de reflectii, binevenite intr-o astfel de situatie.

Exprimandu-ne convingerea ca, prin continutul sau, acest numar tematic se poate constitui intr-o foarte buna platforma a dezbaterilor, apreciem ca plus-valoarea pe care o va inregistra, din perspectiva parcurgerii de catre un numar mare de cititori ai Revistei, se va materializa, cu precadere, in consecintele majoritar pozitive pe care statutul complex, presupus de exercitarea Presedintiei Consiliului Uniunii Europene de catre oricare dintre statele membre, le are.

REVIEW-URI