Dao. Calea ca o curgere de apa - Alan Watts

„Dao este de buna seama ultima realitate si energie a universului, temeiul fiintei si al nefiintei.“

Alan Watts– teolog, cercetator si profesor, interesat in egala masura de Zen, mistica si filozofie– este un caz aparte intre orientalisti: cartile lui poarta amprenta unui spirit deschis, mereu in cautare, in fiecare dintre ele autorul izbutind sa„scrie frumos de Nescrisul“.

Cu Dao– Calea ca o curgere de apa, ultima lui scriere si cea mai tradusa in lume, performanta stilistului Watts atinge apogeul. Textul pare sa se fi alcatuit ca de la sine: el curge liber, acompaniat in marginea paginii de caligrafia chineza. Incepe cu cateva note despre Lao zi si operele daoismului, se opreste la limba chineza scrisa vazuta ca mediul cel mai prielnic de aparitie a acestei filozofii, trece in revista conceptele daoiste esentiale– Yin, Yang, Dao si De (Puterea). Pledeaza pentru simplitate, naturalete, firesc, intuitie, nonimixtiune, pe scurt pentru valorile proprii Orientului, atat de straine mentalitatii noastre; dar fara ca autorul sau sa deplanga ori sa acuze mentalitatea Occidentului. Convins ca adevaratul Dao rezida in convergenta benefica a celor doua lumi, Alan Watts nu ii cere cititorului decat sa descopere un nou mod de a fi, participand pur si simplu, prin interactia cu textul eseului sau, la curgerea lui Dao.

Cu colaborarea lui Al Chung-Liang Huang
Caligrafie suplimentara de Lee Chih-Chang


Prefata
Diversi filozofi chinezi, scriind probabil in secolele -5 si -4, au expus o suma de idei si un mod de viata care au
ajuns sa fie cunoscute sub numele de daoism, calea Q._ j;_ cooperarii dintre om si tendinta sau cursul lumii naturale; principiile acestei tendinte pot fi descoperite in ritmurile regulate ale apei, gazelor si focului, ritmuri care sunt ulterior intiparite sau reproduse in cele din piatra si lemn si, mai tarziu, in multe dintre formele artei. Ceea ce au avut de spus acesti filozofi este de maxima importanta pentru vremurile noastre in care, in secolul +20, intelegem  ca eforturile de a stapani natura prin forta tehnicii si de a o"indrepta" pot sa aiba cel mai dezastruos efect.
Ma indoiesc ca noi am mai putea face astazi o relatare obiectiva si exacta din punct de vedere stiintific cu privire la ce se afla in mintile acelor filozofi, intrucat ei sunt cu mult prea indepartati in timp, iar istoria dispare incetul cu incetul, precum reverberatiile sunetelor si ale urmelor in apa. Sensurile precise ale limbii chineze din
1. Remarcati ca urmez simplificarea datelor propusa de Joseph Needham, substituind prin simbolurile - si + notatiile B. C. si A. D., care sunt inconsecvente Intr-un mod neelegant si nici nu sunt universal cunoscute, din moment ce prima reprezinta englezescul"Inainte de Cristos", iar a doua expresia latineasca Anno Domini,"In anul Domnului nostru". In mod curios, nici B. C., nici A. D. nu apar in lista de abrevieri si sigle din Oxford University Dictionary (1955).
acele timpuri sunt greu de stabilit si, desi apreciez si incerc sa urmez metodele cercetarii exacte, de fapt ma intereseaza cu adevarat mai ales ce anume inseamna aceste ecouri tarzii ale filozofiei pentru mine si pentru situatia noastra istorica. Cu alte cuvinte, efortul de a afla ce s-a intamplat de fapt in acele vremuri indepartate si de a stapani detaliile filologiei isi are valoarea sa. Dar apoi? Facand tot ce ne-a stat in putinta ca sa inregistram trecutul, trebuie sa continuam si sa-I folosim in contextul nostru prezent, si acest lucru m-a interesat cel mai mult in scrierea cartii de fata. Doresc deci sa interpretez si sa clarific principiile unor scrieri precum Lao zi, Zhuang zi si Lie zi in termenii si prin ideile zilelor noastre, redand totodata textele originale in cea mai limpede traducere posibila - adica fara parafraze inutile si fara elaborare poetica, urmand principiile lui Arthur Waley, acel maestru al traducerilor, cu unele rezerve minore.
Va fi evident faptul ca sunt mult indatorat muncii si metodelor lui Joseph Needham si ale colaboratorilor sai de la Universitatea din Cambridge; chiar daca nu socotesc lucrarea lor in mai multe volume, Science and Civilization in China, a fi insasi vocea Domnului, ea ramane pentru mine cea mai minunata intreprindere istorica din acest secol. Needham are iscusinta de a publica o carte de o eruditie perfect documentata, care se citeste cu aceeasi usurinta ca un roman, iar prin lectura operei sale, precum si prin conversatii personale intelegerea mea asupra lui Dao a devenit cu mult mai clara. Needham isi da totodata seama ca a scrie istorie si filozofie este, la fel ca si cercetarea in stiinta, o actiune sociala, astfel incat opera sa este intru catva mai aproape de un cor bine dirijat decat de un solo. Mi se pare regretabil ca, mai ales in America, sinologii au tendinta sa fie carcotasi si hipercritici la adresa muncii celuilalt. Needham, pe de alta parte, este in mod invariabil plin de generozitate, fara a renunta insa la integritatea proprie, iar eu am sa incerc, in cele ce urmeaza, sa arat cum principiul lui Dao reconciliaza sociabilitatea cu individualitatea, ordinea cu spontaneitatea si unitatea cu diversitatea.
Pe scurt, nu doresc sa realizez un sondaj de opinie, care sa fie la nivel de mase si corect din punct de vedere statistic, cu privire la ce a tacut sau ce face acum poporul chinez, din perspectiva felului de viata daoist. Asemenea explorari meticuloase ale antropologiei culturale isi are virtutile lor, insa eu sunt cu mult mai interesat de felul in care aceste scrieri vechi reverbereaza pe harpa mintii mele, care a fost acordata, desigur, in cheia culturii occidentale. Desi nu voi dispretui in nici un caz informatia descriptiva precisa - Litera -, eu sunt in mod evident mai interesat de Spirit - experimentarea si trairea concreta a acelei atitudini fata de viata care este urmarea lui Dao.
DAO
Calea ca o curgere de apa
1. Limba chineza scrisa
Un proverb chinezesc, deseori citat, spune ca un desen face cat o mie de cuvinte, fiind adesea mult mai usor sa arati ceva decat sa spui ceva. Dupa cum bine se stie, scrierea chineza este unica prin faptul ca ea nu foloseste un alfabet, ci caractere (ideograme), care, la origine, au fost desene sau semne conventionale. De-a lungul secolelor, pictogramele zgariate pe oase sau pe bambus au devenit figuri facute cu pensula pe matase sau hartie, iar dintre acestea putine mai pastreaza vreo asemanare usor de recunoscut cu forma primitiva sau cu lucrul pe care il indica, ele crescand de asemenea enorm ca numar si ca grad de abstractizare.
Cea mai mare parte a occidentalilor - in fapt cea mai mare parte a celor care utilizeaza un alfabet - si chiar unii chinezi au impresia ca aceasta forma de scriere este mult prea cornplexa si ineficienta. In ultimii ani au existat multe discutii cu privire la"rationalizarea" scrierii chineze prin introducerea unui alfabet asemanator, poate, cu hiragana si katakana' japoneze. Cred insa ca acest lucru ar fi un dezastru.
1. Acestea sunt alcatuite din caractere mult simplificate, primele cursive, celelalte precum scrierea de mana, folosite pentru a nota silabele japonezei vorbite. Japoneza scrisa combina aceste alfabete cu ideogramele chinezesti (kanji), astfel incat, printre altele, verbele se pot conjuga, iar substantivelc se pot declina. Dar cred ca toata lumea este de acord ca cei mai multi occidentali considera mult mai dificila citirea in japoneza decat' in chineza. Trebuie sa vorbesti japoneza inainte de a putea sa o citesti.
Noi nu ne dam seama, poate, cat de mult se folosesc astazi popoarele alfabetice de ideograme. Ele se gasesc din abundenta in aeroporturile si pe soselele internationale deoarece sensul lor este limpede pentru oricine, indiferent de limba materna. Tabelul 1 prezinta o lista partiala de astfel de simboluri, iar Tabelul 2 sugereaza cum ar putea fi ele utilizate pentru a construi propozitii. Dati frau liber imaginatiei si va deveni evident faptul ca un bogat limbaj vizual poate fi dezvoltat pornind de la aceste imagini care, fara nici o greutate, ar putea fi inteligibile pentru aproape oricine, fara a mai fi necesara invatarea unei noi limbi vorbite. Fiecare I-ar putea pronunta ca in propria sa limba, insa ar trebui mult timp pentru ca acest limbaj sa dea nastere unei literaturi si sa se dezvolte pana la punctul in care sa poata exprima nuante subtile ale gandirii si simtirii. Oricum, calculatoarele I-ar stapani cu usurinta si, asa cum se demonstreaza in Tabelul 2, asemenea ideograme ar putea transmite relatii sau configuratii (Gestalten) complexe mult mai repede decat lungile insiruiri de propozitii alfabetice. Caci ideograma ofera mai multe informatii de la prima privire si intr-un spatiu mai mic decat forma lineara alfabetica de scriere, care trebuie sa fie si pronuntata pentru a fi inteleasa. Sa nu existe oare nici o legatura intre cat de mult timp este astazi necesar pentru a-ti"completa" o educatie si kilometrii intregi de cuvinte tiparite pe care ochii trebuie sa-i parcurga?
Universul natural nu este un sistem linear. El presupune o infinitate de variabile interactionand simultan, astfel incat ar fi necesar un numar incalculabil de eoni pentru a traduce macar un moment din operatiile sale in limbaj linear alfabetic. Sa lasam insa universul! Sa luam numai planeta Pamant sau doar ceea ce se intampla intr-un mic iaz sau chiar, la rigoare, in structura atornului. Aici este punctul in care problemele limbajului se

Cuprins

Nota asupra pronuntiei (Dinu Luca) 5
Cuvant inainte,
de Al Chung-liang Huang 7
Prefata 15
Prolegomene 18
Pronuntia cuvintelor chinezesti 22
1. LIMBA CHINEZA SCRISA 31
2. POLARITATEA YIN-YANG 46
3. DAO 66
4. WUWEI 106
5. DE - VIRTUALITATEA 141
Inca o data: un nou inceput,
de Al Chung-liang Huang 160
Nota asupra caligrafiei mele,
de Al Chung-liang Huang 165
Bibliografie 167




An aparitie: 2014
Editie: a II-a
Pagini: 176
Format: 13x20 cm
Traducere: Dinu Luca