De la religie la filosofie

De la religie la filosofie. Cuvintele"religie" si"filosofie" pot sugera majoritatii oamenilor doua domenii distincte de gandire, intre care - daca subordonam stiinta filosofiei (asa cum au facut-o grecii) -, se considera ca ar exista un fel de razboi de frontiera. Totusi este posibil sa ne gandim la ele ca fiind doua faze sau moduri succesive de expresie a sentimentelor si credintelor oamenilor despre lume. Iar titlul acestei carti presupune faptul ca atentia va fi fixata asupra acelei perioade din istoria spiritului occidental care marcheaza trecerea de la prima la a doua. Se crede in general ca pasul decisiv a fost facut de greci cu aproximativ sase secole inainte de era noastra. In acel moment, un spirit nou de cercetare rationala si-a afirmat pretentia de a se pronunta asupra celor mai profunde lucruri care, pana atunci, tineau de credinta traditionala. Cu toate acestea, ceea ce doresc sa dovedesc este faptul ca ascensiunea acestui spirit nu a insemnat o ruptura brusca si completa cu vechile moduri de gandire.

Exista o continuitate reala intre cea mai timpurie speculatie rationala si reprezentarea religioasa pe care aceasta se bazeaza. Si acest lucru nu tine doar de analogii superficiale, cum ar fi echivalarea alegorica a elementelor naturii cu zeii credintei populare. Filosofia a mostenit din religie unele conceptii foarte importante - de exemplu, ideile de"Dumnezeu","Suflet","Destin","Lege" - care au continuat sa circumscrie miscarile gandirii rationale si sa le determine principalele directii. Religia se exprima in simboluri poetice si in termeni de personalitate mitica; filosofia prefera limbajul abstractiunii seci, vorbind despre substanta, cauza, materie s.a.m.d. Dar diferenta exterioara nu face decat sa deghizeze o afinitate interioara si substantiala intre aceste doua produse succesive ale aceleiasi constiinte. Modurile de gandire ce ajung la o definitie clara si la afirmatii explicite in filosofie au fost deja presupuse in intuitiile nerationale ale mitologiei.

 F. Cornford

 Cuprins

 Prefata 5

 CAP. I   DESTIN SI LEGE     11

    1. Problema      11

    2. Cosmologia lui Anaximandru 17

    3. Provinciile Elementelor          20

    4. Moira mai presus de zei        23

    5. Moira vazuta ca fiind morala 24

    6. Moira ca un sistem de provincii         26

    7. Diviziunea lumii la Hesiod      28

    8. Moira este impersonala, fara inteligenta  sau plan       31

    9. Dasmos-ul zeilor       33

    10. Marele Juramant al zeilor    34

    11. Suprematia lui Zeus conferita de Styx          37

    13. Legea ca o distribuire          38

    14. Nemos si Nemesis  41

    15. Distribuirea ratiunii la Platon            45

    16. Reprezentarea religioasa primitiva in politeismul grec            47

CAP. II   ORIGINEA MOIREI           50

    17. Cum a aparut reprezentarea Moirei?           50

    18. Tranzitia de la religie la filosofie       51

    19. Ordinea morala a lumii ca reprezentare  colectiva     53

    20. Natura reprezentarilor colective       54

    21. Cum sunt impuse reprezentarile  colective    56

    22. Ordinea Naturii socotita"sacra" pentru ca  odinioara a fost continua cu societatea umana     61

    23. Clasificarea bazata pe structura tribala         62

    24. Moira ca proiectie a Nomos ului     65

    25. Totemismul 66

    26. Solidaritatea grupului totemic           67

    27. Primatul grupului     69

    28. Structura sociala proiectata sa includa  ordinea Naturii         70

    29. Urme in cosmologia greaca 71

    30. (a) Cele patru elemente       73

    31. Philia si Neikos al lui Empedocle     74

    32. (b) Segregarea  perechilor de contrarii         75

    33. Sexul ca prototip al contrarietatii     77

    34. Separarea Cerului de Pamant          78

    35. Originea sociala a acestei  reprezentari        79

    36. Tabela pitagoreana a contrariilor     81

    37. Eros si casatoria opusilor    82

    38. Sumar        83

CAP. III   NATURA, ZEUL SI SUFLETUL    85

    39. Natura si obiceiul in sens dinamic    85

    40. Identitatea primitiva a Naturii  si a obiceiului 86

    41. Magia primara simpatetica  88

    42. Emotie si dorinta colectiva   89

    43. Magia primara nu are nevoie de nici o reprezentare,  si este pre religioasa    90

    44. Prima reprezentare necesara           92

    45. Continuumul simpatetic ca reprezentare  a constiintei colective         95

    46. Sumar        100

    47. Diferenta intre"Dumnezeu"  si"Suflet"        101

    48. De la magia primara la religie           104

    49. Schimbarea corespunzatoare in reprezentare:           cele doua fonduri          105

    50. Diferenta dintre inrudirea de sange  si societatea magica       107

    51. Societatile magice   107

    52. Sufletul grup           108

    53. Daimonul societatii magice  109

    54. Daimonii gintii         109

    55. Daimonii sectiunilor naturale            110

    56. Daimonii buni locali ai fertilitatii        111

    57. Polidaimonismul in China     112

    58. De la polidaimonism la politeism      114

    59. De la daimonul impersonal la sufletul individual       si la zeul personal           115

    60. Aparitia sefului, a regelui     116

    61. Regele ca arhimagician        118

    62. Eroul eponim          120

    63. Venerarea eroului   121

    64. Sufletul individual si nemurirea         122

    65. Formarea zeilor personali, mistici si olimpieni           124

    66. Zeul Misteric          125

    67. Zeul olimpian          128

    68. Zeii si elementele naturii       130

    69. Zeul olimpian separat de om            132

    70. Doctrinele olimpiene si mistice  ale Erosului  133

    71. De la olimpianism la filosofia ioniana            136

    72. Physis         137

CAP. IV   DATELE FILOSOFIEI       139

    73. Recapitulare           139

    74. Filosofia ca analiza a materialului religios      140

    75. Physis ca substanta, suflet, divinitate            142

    76. Physis ca suflet       145

    77. Sufletul ca agent motor        146

    78. Sufletul ca cunoscator         147

    79. Physis ca Divinul     150

    80. Cum a fost tratat conceptul de physis de catre filosofi          152

    81. Cauzele sistemelor filosofice            154

    82. Tendinta stiintifica: explicatii si cauze            155

    83. Stiinta ioniana si olimpianismul         159

CAP. V   TRADITIA STIINTIFICA   161

    84. Evolutia stiintei        161

    85. Scoala din Milet: Anaximandru        161

    86. Anaximene 165

    87. Empedocle ca om de stiinta 167

    88. Anaxagora  170

    89. Atomismul lui Leucip           172

    90. Contrastul cu traditia mistica            176

CAP. VI   TRADITIA MISTICA         178

    91. Reprezentarea timpului, fundamentala in misticism    178

    92. Ciclul reincarnarii    180

    93. Grade de initiere     182

    94. Ciclul intregii vieti in natura  183

    95. Corespondenta muncilor  si zilelor   184

    96. Venerarea cerului    187

    97. Tao, Rta si Asha     188

    98. Resuscitarea orfica a venerarii  cerului         193

    99. Originile cerului si caderea sufletului 194

    100. Moralitatea mistica            197

    101. Heraclit    199

    102. Sufletul si Logosul 203

    103. Calea Dreptatii     204

    104. Armonia opusilor  206

    105. Ratiunea comuna  207

    106. Pitagora    210

    107. Renasterea orfica  211

    108. Reforma pitagoreana a orfismului   214

    109. Pitagora ca daimon al scolii           217

    110. Tetractys  221

    111. Decurgerea Numerelor     224

    112. Etica pitagoreica   227

    113. Stiinta pitagoreica 228

    114. Atomismul numerelor        229

    115. Parmenide            231

    116. Calea Adevarului  232

    117. Calea Opiniei        234

    118. Empedocle           241

    119. Purificarile            243

    120. Exilul sufletului      245

    121. Perioada lumii       247

    122. Emisferele zilei si noptii      249

    123. Sfera si taramul Iubirii       251

    124. Distrugerea sferei si caderea  sufletului       253

    125. Consecventa lui Empedocle          258

    126. Platon: Dialogurile socratice si mistice        260

    127. Nemurirea in Apologie      261

    128. Ideile si Sufletul in Phaidon            263

    129. Convertirea lui Platon la pitagorism            265

    130. Ideile ca substante suflet    268

    131. Doua grade de existenta  suprasensibila     269

    132. Ideea ca daimon si natura"participarii"      271

    133. Problema"participatiei"    273

    134. Olimpianizarea Ideilor       277

    135. Fuga filosofului      279



Format:    13 x 22
Numar de pagini:    304
An aparitie:    2009

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs

scrie un review