Despre suflet, Nichita Stihat

O carte scrisa de unul dintre cei mai importanti scriitori mistici din Bizant: Nichita Stithat.
Lucrarea"Despre Suflet" a lui Nichita Stithat reprezinta lucrarea cheie legat de intelegerea unui cuprins intemeiat pe o serie de teme, care a preocupat in special intelepciunea bizantina, cum ar fi crearea ingerilor, a lumii vazute si nevazute, crearea omului, fiinta sufletului si starea lui dupa moartea trupului...
Cunoscand bine Sfintele Scripturi dar si a scrierilor teologice de pana atunci, Nichita Stithatul stabileste ca firea nemateriala a ingerilor tinde spre cea a oamenilor si cea materiala a lor tinde spre Dumnezeu, firea descriptiva, nevazuta, mentala si nemuritoare, insusiri care le-au fost date acestora dupa harul lui Dumnezeu, descriind functiile lor. In ceea ce priveste crearea lumii promoveaza conceptia crestina legata de cele trei perioade in care s-a facut creatia. Mai vorbeste si despre lumea mentala, simtitoare si alcatuirea omului din trup si suflet. Din acest punct si mai departe, Sufletul ca duh al trupului, se uneste cu trupul si-i lumineaza drumul spre mantuire.
Esenta Sufletului i-a preocupat pe mul? i filozofi vechi de la Ionieni pana la Aristotel si odata cu intinderea Crestinismului, cercetarile scriitorilor s-au intins pretutindeni, fiind adunate intr-un imens corp, care dealtfel se scufunda in marea perceptiilor traditiei vechi grecesti, ridicandu-se la orizontul sistemului gandirii crestine, din care face parte si percep? ia medicinii religioase. Pentru Nichita Stithat, modelul ingerilor reprezinta o paralela a insusirilor Sufletului in care distinge tendintele puterilor rationalului si a irationalului.
In ciclul premergator mortii omului, comportamentul Sufletului depinde de tendintele nematerialului si a elementului material al coexisten? ei acestora inauntrul trupului omenesc. Drumul virtutii si al rautatii, reprezinta lupta apriga a trupului si a firii nemateriale, echilibrul care formeaza drumul etic al omului spre scopul desavarsirii, prin intermediul procedurilor de curatire, de luminare si de comunicare mistica cu destina? ia dumnezeiasca, lepadandu-se treptat de greutatea pacatelor.
In final, starea sufletelor luminate din viata dupa moarte la Judecata cea de Veci, in lumea lui Dumnezeu si asezarea sufletelor intunecate in lumea Iadului, chiar daca aceste lucruri nu pot fi descrise printr-o gandire clara, se refera in general la sistemul teoriei crestine legat de drumul Sufletului de dupa moartea acestuia, despartind aceste doua tendinte a comportamentului trupesc si spiritual din viata omului.
Legat de via? a si opera lui Nichita Stithat, acesta a trait in sec XI (1014 d. Hr.-1090 d. Hr.). A ucenicit langa Simeon Noul Teolog la manastirea Studiu. A ajuns monah la varsta de 30 de ani, dupa o chemare spirituala pe care a simtit-o si fata de care a ascultat. Stithat a fost biograful lui Simeon Noul Teolog, studiind operele dascalului lui si s-a preocupat de pastrarea si transmiterea mai departe a acestora prin publicarea lor. In acest fel Stithat a facut simtita prezenta dascalului lui, a lui Simeon, pe toata durata secolului al XI-lea, dovedindu-l a fi un adevarat datator de lumina pentru ceilalti.
Ca scriitor, Stithat se distinge prin claritatea gandirii dar si prin simplitatea si elegan? a limbajului lui. Stithat a fost influentat la modul cel mai adanc de dascalul sau de sfantul Simeon Noul Teolog, de sfantul Dionisie Areopagitul, de sfantul Maxim Marturisitorul si Ioan Damaschin. In ceea ce-l priveste pe Dionisie Areopagitul, Stithat este in special foarte atent, si indeparteaza orice fel de parere a neoplatonicismului din invatatura lui Dionisie despre Ierarhie. Stithat a fost preocupat cu scrierile despre realitatile scetice si mistice, dar si de combatarea scrierilor desarte ale latinilor. Se crede ca una dintre lucrarile anti-latine pe care le-a scris, a influentat usor despartirea celor doua Biserici. Se mai spune ca Stithat a revizuit mai tarziu cuprinsul acesteia, chiar daca niciodata nu a incetat sa creada in ceea ce scria. Cea mai mare parte a lucrarilor lui nu a fost inca publicata in limba greaca si in limba romana.
Din cuprins:
- Cateva ganduri ale celui ce scrie despre sufletul omului, si mai intai despre ingeri, care reprezinta prima creatie a lui Dumnezeu;
- Cateva ganduri generale legate de facerea lumii ;
- Ganduri despre crearea omului;
- Carui scop divin serveste crearea omului?;
- Ce inseamna ca omul a fost creat"dupa chipul" si"dupa asemanarea" lui Dumnezeu si care este fiinta sufletului?;
- Care puteri in general, au alcatuit si au contribuit la crearea sufletului, care sunt virtu? ile lui si in ce fel omul este vazut ca o lume rationala?;
- Care este ierarhizarea acestor puteri si care este miscarea lor fireasca?;
- Care este planul lui Dumnezeu pentru suflet?;
- Care este temelia firii mentale a sufletului?;
- Ce inseamna ca sufletul se abate de la destinatia lui fireasca?;
- Cum poate sufletul sa se indrepteze, dupa ce s-a abatut de la destina? ia lui?;
- Care sunt trasaturile caracteristice si insusirile sufletului?;
- Cu care trasaturi straine sau ale lui, sufletul pleaca din aceasta viata?
- Unde merge sufletul dupa moarte;
- Ce fel este locul, unde sufletele se odihnesc dupa moarte?

Nr. de pagini: 160
Anul aparitiei: 2013