Dictionar de cuvinte recente. Editia a III-a (2013)

Nota editorului la editia a treia:

In aceasta a treia editie au fost operate, fa(a de edipe anterioare, unele modificari menite a usura manuirea dictionarului (cele mai multe dictate de rafiunile de spatiu, materialul crescand considerabil fata de edijia a 11-a) sau pentru a-l alinia la practica lexicografica generala. Astfel:
Au fost reorganizate articolele-titlu, sintagmele fiind trecute la substantival de baza (de exemplu, filtru total apare sub filtru, iar actor-cantarel si toate celelalte compuse cu actor ca primul termen sub actor).
Numarul citatelor a fost limitat la 3, excepfie facand cazurile In care acestea ofera explicajii despre sensul si etimologia cuvantului
ori despre istoria semnificatului. Evident, prima atestare (primul citat) a fost pastrata, cu excepjia cazurilor de antedatare.
Din rafiuni de spatju, nu se mai indica, precum In precedentele doua editji ale OCR, prin trei puncte Intre paranteze drepte -[...]-
trunchierea Inceputului sau sfarsitului unei fraze In citatele ilustratoare. Citatelor care Incep cu litera mica le lipseste Inceputul frazei,
considerat lipsit de relevanja (v., de pilda, abatorizare).
-Tot din ratjuni de spajiu, In paranteza finala a articolelor am evitat Insiruirea edifiilor succesive In care apare un cuvant, un sens ori o construcfle In Dicfionarul explicativor] In Dictionarul de neologisme, indicand numai prima editie care Tl consemneaza. (Daca un cuvant apare, de pilda, In DEX, DEX-S, DEX 98, DEX 09, este mentionat doar DEX).
Atunci cand un citat a fost preluat dintr-o lucrare de specialitate (articol, carte), faptui acesta a fost indicat imediat dupa sursa, prin
,, cit. de...", iar numele autorului lucrarii nu a mai fost mentionat In paranteza finala In sectjunea dedicate studiilor (v. de pilda absorb!).
Anul prime! atestari, In cazul In care era indicat dupa clasa morfologica, a fost mutat, pentru unificare, dupa trimiterea interna, la alt
cuvant, unde poate fi gasit citatul (v. de pilda acvanautic).
Au fost diferenfiate prin font (In loc de a f i eliminate) cuvintele cu o singura atestare, ceea ce ar dovedi - lucru care nu este adevarat
Intotdeauna - neviabilitatea sau raritatea lor, ca si cuvintele fara atestari dupa anul 2000, care s-ar putea - dar, iarasi, lucrul nu este
Intotdeauna adevarat - sa fi iesit din uz (asemenea cuvinte si articolul de dictionar In care apar au fost redate aici cu litera mai mica -
corp 8).
La cuvintele din OCR, desi faptui nu a fost indicat In vreun fel:

au fost revizuite unele etimologiile (v. de ex. emula, programator)
au fost revizuite explicatiile de sens (v. de ex. maleta)
au fost operate antedatari (v. de pilda camorrist 1983 In loc de 1985)
au fost adaugate citate, la cuvintele care aveau unul singur, ceea ce conf irma f recvent, a si viabilitatea cuvintelor incluse In edible
anterioare ale OCR (v. acribios, alimenta).
-    Unele dintre cuvintele nou introduse constituie scapari ale OCR, (de. ex. cracker). Altele (de ex. agrea, atelier (sensul 2), piafa
neagra, utilizator) desi prezente In OCR,, erau pierdute In citate si exemple, fara a fi detasate ca cuvinte-titlu.
Trei precizari finale:
-In citate a fost respectata ortografiadin original (de ex., cu sau faracratimam cazul spinos al sintagmejorsau cuvintelor compuse-v. de pilda actor-acrobat si actor acrobat).
Adresa surselor online a fost indicata prescurtat (adevarul. ro, nu http://www. adevarul. ro).
Sursele care nu au indicata pagina sunt versiuni online ale publicatiilor periodice (de ex. Ad. Inseamna de fapt In aceste cazuri
adevarul. ro)
A fost introdusa o noua categorie de trimiteri interne, In cazul cuvintelor care apar ca al doilea termen al unor compuse (v. de pilda, sub adevar, trimiterea la c/ne-actevarsi cinematograf-adevar).


Cuvant inainte la editia a treia - din istoria Dictionarului de cuvinte recente -
Istoria acestui dictionar, bazat pe presa, aflat acum la a treia editie, s-a initial acum cincizeci de ani. Relatjile mele cu,, presa" au Inceput foarte demult: am Inva|at Jiterele", Inainte de 7 ani, fara sa ma oblige cineva, din ziarul Universul, care era citit In casa noastra.,, Fonturile" lui (cum am aflat mult mai tarziu ca se numesc), mari, negre, Tmi rasar si acum In faja ochilor. Cand am intrat la scoala primara, In 1935, parintii mi-au facut abonament la revistele pentru copii de atunci, Universul cop///orsi Dimineata copiilor tmi amintesc ca asteptam cu mare bucurie sa le primesc la sfarsit de saptamana, cand apareau. Acolo am vazut pentru prima oara numele lui Nea Nae (Nicolae Batzaria, scriitor arc-man, disparutm mchisorile comuniste), si al Sidoniei Dragusanu, redatorii lor. Mama citea revista Mariana, asa ca o rasfoiam si eu. In timpul liceului am avut abonament la Ziarulstiintelorsial calatoriilor, In clasele mai mari, la Revista matematica pentru elevi. Mai citeam, cand eram In cursul superior de liceu, Revista Fundatiilor, la care era abonat varul preferat al tatalui meu; acesta, atunci cand m-am casatorit, ne-a facut, mie si sojului meu, o minunata surpriza daruindu-ne Intreaga sa, pretioasa, colectie.
Din 1949, cand fiind In anul al treilea de facultate, la Litere, exceptionalt nostru profesor Alexandru Rosetti m-a retinut, Tmpreuna cu un grup de alti patru colegi, ramasi prieteni pe viata, ca preparatoare la catedra de Istorie a limbii romane (la care am lucrat Intreaga viafa), am devenit mai atenta la limbajul vehiculat In presa (pe atunci citeam mai multe ziare si, cu precadere, reviste literare). Astfel am Inceput sa observ ca numeroase cuvinte, relativ frecvente In presa - ce reprezentau realitatj si concepte ale acelei epoci din istoria noastra- nu figureazaIn dictionarele curente ale limbii romane si nici macar In lucrarile lexicografice dedicate special neologismelor, ca aceste dictionare nu consemneaza sensurile noi ale altor lexeme, ca nici unele expresii care circulau atunci nu erau Inregistrate In dicjionare etc., drept care am Inceput sa extrag fise cu astfel de cuvinte si expresii, hotarata sa ma rezum la presa. De ce mi-am f ixat ca obiect de cercetare a lexicului exclusiv presa? Am dat explicate In prefata la prima editje a acestui dict, ionar, dar cred ca nu este inutil sa o repet: lexicul folosit In presa este, Intr-un fel, eel mai apropiat si, deci, eel mai accesibil marilor mase si, In plus, presa, facand sa circule o serie de cuvinte noi, are posibilitatea de a le impune cu mai mare rapiditate decat operele beletristice, stiintifice etc., mai greu aflate la Indemana celor multj. Astfel am Inceput sa adun sumedenie de cuvinte,, recente", demne de a f igura si de a f i prezentate In unele - ma gandeam pe atunci - articole cu caracter stiintif ic In revistele de lingvistica (Limba romana, Studiisi cercetari lingvistice etc.). Asa s-a si Intamplat: Incepand cu anul 1962 am publicat, pe langa unele articole ce conjineau material lexical,, brut", deci liste de termeni noi, altele privitoare la o serie de aspecte specif ice lexicului din acel timp: formatii noi cu prefixoide, cu suf ixoide, cuvinte de curand compuse etc., In care am decelat mai multe tendinte, dintre care cateva s-au dovedit a fi viabile In anii urmatori, unele pana astazi.
Destul de repede apoi, tinand seama de numarul ridicat de fise care se tot acumulau, am luat hotararea de a le Ingloba Intr-un dictionar si mai tarziu, In 1983, a aparut prima edifie a Dicfionarului de cuvinte recente. In OCR se scot In relief posibilitajile de creatje ale limbii romane, pe de o parte, ca si puterea de absorbtie a unor elemente lexicale straine, pe de alta, una dintre caracteristicile limbii romane, observate, pe buna dreptate, de marele romanist suedez Alf Lombard, fiind ospitalitatea sa. Pe scurt, In OCR se evidenjiaza vitalitatea lexicului romanesc. Aici trebuie accentual caracterul international al dezvoltarii lexicului actual al limbii romane, prin care romana se racordeaza, din aceasta perspective, la vocabularul altor limbi de mare cultura. In prefata la prima editie, la paginile 7-10, am schijal unele principii calauzitoare pe care m-am straduit sa le respect. Dintre aceslea, eel mai imporlanl mi s-a parut a oferi -cu tot caracterul sau aleatoriu - macar o prima indicate asupra,, varslei" cuvanlului In limba romana. Astfel am furnizat, prin datarea citatelor, Intaia aparitje a termenului In limba romana. In acest fel OCR a devenit primul dictionar datat al cuvintelor noi aparute In limba romana Incepand cu deceniul al saselea din secolul al XX-lea. Cum cercetarile asupra,, datei de nastere" a cuvintelor sunt extrem de rare, tot ce am Intreprins este sub semnul schimbarii si oricand ne putem astepta la aparitja unei antedatari care poate schimba,, esichierul" din OCR. Nu de pujine ori, chiar la cuvintele dintr-o noua editie a DCR-ului, de la o etapa de limba la alta, am Inregistrat predatari, de pilda cu 2 ani pentru termenii star-sistem, tupal, cu 7 ani pentru lexemele problematiza, scientica, telescaun etc. (vezi prefata la editia a 2-a, p. 7). Ne aflam atunci (dar nici acum lucrurile nu s-au schimbat prea mult...) In stadiul cand aceste probleme nu intrau In sfera de interes a multor specialist!, dar am pornit sa procur prime datari cu sentimentul ca de undeva trebuie facut un Inceput, chiar daca,, maine" rezultatul de,, azi" va fi rectificat...
Dar, In raport cu data primei prezente In limba a unui cuvant, este mult mai dificil de stabilit data,, mortii", adica a disparijiei unui termen din limba. In fond, cuvintele de baza ale unei limbi nici nu prea se pierd, ele fiind acel pivot fundamental care, alaturi de gramatica,,,(men)tin" o anumita limba. $i totusi! Unele vocabule se Invechesc, Tsi pierd din vigoare si, din motive diverse, sunt Inlocuite cu altele sau cad la rangul de,, regionalisme", restrangandu-si aria de folosire, sau devin,, arhaisme". Acestea mai apar, rareori, ca elemente specifice, la un moment dat, de obicei sub pana scriitorilor care stiu ce rol Indeplineste,, culoarea locala". Acelasi lucru se poate Intampla, mai rar Insa, si termenilor noi. Un exemplu de cuvant recent, din domeniul comunicatiei, azi atat de importanta, cazut In desuetudine Tl constituie pagerul, des folosit dupa anul revolutjonar 1989, cand In fara noastra era aproape imposibil sa vorbesti la telefon cu cineva atunci cand nu te aflai acasa ori la serviciu. Cei care se foloseau eel mai mult de pagere erau incipienti oameni de afaceri. Foarte repede Insa, catre sfarsitul anilor '90, si-a facut aparitia si In t. ara noastra mobilul, a carui fulminanta raspandire a echivalat realmente cu moartea pagerului.



Autori: Florica Dimitrescu, Alexandru Ciolan, Coman Lupu
Anul aparitiei:  2013
Nr. pagini: 583