Discurs catre greci. Solie in apararea crestinilor

Aceste opere ilustreaza doua directii de cugetare diferite despre raportul dintre crestinism si cultura clasica la acea vreme, se precizeaza in Cuvantul inainte.

Tatian scrie in primul deceniu al domniei lui Marcus Aurelius, la scurt timp dupa arestarea si uciderea Sf. Iustin Martirul si Filosoful (165 d. Hr.) si in urma unui prim val de persecutii (166-167 d. Hr.), prilejuit de refuzul crestinilor de a participa la ritualurile publice decretate la Roma, prin care se spera ca „zeii” vor pune capat unei epidemii necrutatoare aduse de legiunile din Orient.

Radicalizat, cel mai probabil ca urmare a martirajului indurat de Iustin, el renunta la invatatura acestuia despre Logosul seminal, indreptandu-se spre o viziune pesimista despre starea omului cazut si o atitudine excesiva, care il vor mana ulterior spre regretabila cadere in erezie.

Atenagoras alcatuieste „Solia” cativa ani mai tarziu, in 177, in preajma pogromului anticrestin de la Lyon. In ciuda imprejurarilor nefaste, tonul lui este unul plin de deferenta la adresa autoritatii imperiale. Asemenea Sf. Meliton de Sardes, el intrevede posibilitatea unei viitoare aliante intre crestinism si ordinea imperiala.

Anul aparitiei: 2019
Numar pagini: 238
Format: 15x21

REVIEW-URI