Econofizica

Pe parcursul intregului secol XX, trei domenii de natura inrudita: statistica matematica, statistica economica si fizica statistica au evoluat pe traiectorii paralele definindu-si propria identitate si evitand – parca printr-un acord tacit – sa-si incalce reciproc granitele. Desfiintarea acestor limite artificiale este meritul ultimelor doua decenii care, prin paradigma „stiintei complexitatii” au adus in centrul atentiei fenomene a caror investigare a necesitat utilizarea intregului arsenal al stiintelor teoretice particulare.

Se poate afirma fara ezitare ca domeniul econofizicii – al fizicii statistice aplicate in economie – a cunoscut o dezvoltare exploziva in ultimii ani, concretizata in zeci de carti si mii de articole de referinta publicate la edituri si reviste de prestigiu.

Cartea de fata este conceputa in maniera unui curs introductiv structurat pe trei parti. Prima parte (Cap. 1 – 3) are scopul de a familiariza cititorul cu obiectul econofizicii, cu terminologia pietei de capital si cu metodele matematice utilizate pe tot parcursul lucrarii. Studiul cantitativ al oricarui sistem socio-economic implica utilizarea unui instrument matematic special, elaborat in scopul descrierii sistemelor cu evolutie in timp aleatoare. Prezentarea notiunilor elementare este motivata de faptul ca lucrarea incearca sa se adreseze atat fizicienilor (care nu folosesc curent terminologia pietelor financiare) cat si economistilor (mai putin familiarizati cu metodele fizicii stohastice).  

In acelasi mod ca si fizica traditionala, econofizica poate fi impartita in experimentala si teoretica, prima avand ca obiectiv analiza seriilor de date provenite de la pietele reale de actiuni si descifrarea informatiei continute in acestea, a doua construind modele microscopice care sa conduca spre valori ale unor marimi observabile in acord cu valorile determinate empiric. Partea a doua a lucrarii (Cap. 4 – 8) cuprinde o sinteza a principalelor rezultate obtinute intre 1995 si 2002 in econofizica experimentala si teoretica. In exemplificarea metodelor de prelucrare a datelor empirice au fost utilizate, in premiera pe plan international, date furnizate de piata extrabursiera romaneasca RASDAQ. Sunt prezentate in continuare principalele modele micro-structurale ale pietei actiunilor elaborate in anii 1995-1997, trecand in revista atat realizarile cat si limitele acestora. In scopul de a oferi o imagine cat mai completa a modului in care sunt abordate aceste modele „clasice” in literatura actuala, fiecare capitol de econofizica teoretica include cate o sectiune speciala destinata acestui aspect (Sectiunile 5.3, 6.4, 7.5 si respectiv 8.8). Aceste sectiuni presupun o cunoastere mai profunda a metodelor fizicii teoretice si pot fi considerate ca un „studiu pentru avansati”. Omiterea acestor sectiuni la o prima lectura nu afecteaza in nici un fel abordarea capitolelor urmatoare.

In ultimii ani, econofizica experimentala si cea teoretica s-au maturizat suficient pentru a permite unele aplicatii, domeniul acestora fiind frecvent numit „inginerie econofizica”. Aplicatiile vizeaza in principal estimarea riscului pe pietele de capital si gasirea cailor posibile pentru contrabalansarea acestuia. Partea a treia a lucrarii (Cap. 9 – 11) ofera cititorului cateva repere ale acestui domeniu aplicativ, de mare interes in lumea pietelor financiare actuale. Abordarea acestor capitole mai dificile necesita parcurgerea prealabila a capitolelor 1 – 4.

REVIEW-URI