Greseli in folosirea semnelor ortografice in limbajul cotidian (Exemple. Critice. Comentate)

Greseli in folosirea semnelor ortografice in limbajul cotidian (Exemple. Critice. Comentate)


Este cunoscut ca, in sens larg, prin ortografie se intelege un"ansamblu de reguli care stabilesc scrierea corecta a cuvintelor unei limbi" (DEX3); in sens restrans insa, ea reprezinta un"sistem de semne grafice, conventionale care se folosesc in scrierea corecta a cuvintelor, a expresiilor si a locutiunilor dintr-o limba" (DU).
Daca intre semnele de punctuatie supuse erorii dominanta ste"virgula" - ca frecventa si amploare in organizarea enuntului o pondere mai slaba avand"parantezele","linia de pauza","ghilimelele" sau"punctul si virgula"), in schimb intre semnele ortografice cele mai multe erori le cunosc, mai cu seama,"cratima" si"blancul" (un rol mai putin pregnant avandu-l"punctul" sau"apostroful","majuscula" sau"minuscula").
La o privire mai atenta asupra unor texte fie din presa scrisa si audiovizuala, fie din randul documentelor oficiale sau particulare, fie din opera unor condeieri si publicisti, ni se dezvaluie un adevar deloc imbucurator: superficialitatea, flagranta, cu care sunt tratate (alaturi de punctuatie) semnele ortografice, intrebuintarea lor relativ arbitrara in raport cu normele lexico-gramaticale ale limbii literare...
Hazardul ce pare ca domneste, intr-o buna masura. in operarea cu semnele ortografice (si de punctuatie) isi are cauza, se pare, nu numai in ignoranta autorilor respectivelor erori, ci si in dezinteresul pentru propria lor instruire, iar, intr-un plan secund, neglijenti sau graba in redactare. Ipotetic, daca unii autori mizeaza pe nivelu lingvistic scazut al celor din jur (pentru a-si scuza propriile carente de cultura), aceasta. srrategte" nu-i salveaza de ridicol, caci vadesc o implicita renuntare la respectul fata de sine...
Fara pretentia de a aborda toate semnele ortografice (unele avand un impact neglijabil), exemplele critice comentate oglindesc, fara echivoc, gradul relativ mare de nesiguranta cu care aceste semne sunt utilizate in scrierile actuale.
Complementar unei lucrari anterioare, recente ("Gres li de punctuatie in limbajul cotidian"), volumul de fata isi propune sa"umple" un gol ce trebuia de mult acoperit, raspunzand astfel - si cu acest prilej - unui bine-cunoscut postulat eminescian, potrivit caruia"limba... e un element esential,... un criteriu al culturii... si masurariul civilizatiunii unui popor".

SUMAR
CUVANT-INAINTE   
ABREVIERI SI SEMNE
SIGLE

I. GRESELI IN FOLOSIREA PUNCTULUI    17

1. Introducerea, gresita, a punctului dupa abrevierile unor termeni substantivali si pronume de politete (care mentin finala bazei).
2. Introducerea, gresita, a punctului dupa formele abreviate, prin litere nesuccesive, ale unor Imprumuturi din latina savanta.
3. Introducerea, gresita, a punctului dupa unitati de masura care formeaza perechi de abrevieri/simboluri cu alti termeni, omografi (cu punct final).
4. Introducerea, gresita, a punctului dupa abrevierile punctelor cardinale, ale unor termeni stiintifici si tehnici, precum si dupa fiecare litera a unor abrevieri de nume proprii compuse in a caror structura intra (si) segmente sau cuvinte intregi.
5. Omiterea, gresita, a punctului dupa abrevieri ale unor pronume de politete
6. Omiterea, gresita, a punctului dupa abrevieri ale unor titluri stiintifice si locutiuni (din latina savanta).


II. GRESELI IN FOLOSIREA CRATIMEI    27

1. Introducerea, gresita, a cratimei Inauntrul unor cuvinte monosilabice (confundate cu grupuri de cuvinte conjuncte).
2. Introducerea, gresita, a cratimei Inauntrul unor cuvinte polisilabice (confundate cu grupuri de cuvinte conjuncte).
3. Introducerea, gresita, a cratimei In structura abreviata discontinua a unor termeni substantivali de politete.
4. Introducerea, gresita, a cratimei In structura abreviata discontinua a unor substantive comune sau proprii.
5. Introducerea, gresita, a cratimei inauntrul unor substantive comune compuse tematic (cu elemente de compunere), nume de fiinte.
Introducerea, gresita, a cratimei inauntrul unor substantive comune compuse tematic (cu elemente de compunere), nume de lucruri.
Introducerea, gresita, a cratimei inauntrul unor substantive comune compuse propriu-zise (cu cuvinte intregi).
Introducerea, gresita, a cratimei inauntrul unor adjective compuse tematic (cu elemente de compunere), variabile.
Introducerea, gresita, a cratimei inauntrul unor adjective compuse tematic (cu elemente de compuner ), invariabile.
Introducerea, gresita, a cratimei inauntrul unor adjective compuse propriu-zise (cu cuvinte intregi).
Introducerea, gresita, a cratimei intre unele substantive (comune sau proprii) si articolul lor hotarat enclitic.
Introducerea, gresita, a cratimei intre tema unor substantive si desinenta de plural (urmata sau nu de articolul enclitic).
Introducerea, gresita, ca topica, a cratimei inauntrul articolului nehotarat, intr-o junctura silabica realizata prin afereza, si nu prin eliziune.
Introducerea, gresita, a cratimei inauntrul unor numerale ordinale literale (intre"baza" de derivare si formantul ordinal enclitic).
Introducerea, gresita, a cratimei inauntrul unor verbe derivate (cu prefixe) sau compuse ( cu elemente de compunere ). 
Introducerea, gresita, a cratimei inauntrul unor adverbe (compuse tematic sau propriu-zise)   
Introducerea, gresita, a cratimei, in locul blancului, intre cuvinte monosilabice juxtapuse (pronume personale sau reflexive independente).
Introducerea, gresita, a cratimei, in locul blancului, in structura unor nume proprii compuse cu caracter topic.
Introducerea, gresita, a cratimei, in locul blancului, in structura unor locutiuni pronominale (de politete) sau interjectionale.
Introducerea, gresita, a cratimei, in locul blancului, intre articolul posesiv si numeralul ordinal cifric.
Introducerea, improprie, a cratimei, in locul liniei de pauza, in scrierea unor compuse cu structura complexa, substantivala sau adjectivala.
Omiterea cratimei in scrierea unor grupuri de cuvinte conjuncte (si omofone cu), contopite silabic.  
Omiterea cratimei in legarea a doua cuvinte conjuncte (subst. lvb. adj. pron. lpron. pers.), polisilabice.
Omiterea cratimei delimitative (Ia dreapta) a unor elemente de compunere din structura eliptica a unor compuse substantivale sau adjectivale.   
Omiterea cratimei din structura unor substantive compuse (propriu-zise sau tematice).
Omiterea cratimei din structura unor adjective compuse propriu-zise.
Omiterea cratimei dintre termenii legati ai unor pronume de politete compuse (abreviate).  

III. GRESELI IN FOLOSIREA BLANCULUI (SPATIULUI ALB)  

Introducerea, gresita, a blancului inauntrul unor substantive comune compuse (propriu-zise sau tematice).
Introducerea, gresita, a blancului intre termenii sudati ai unor adjective pronominale negative (sau nehotarate) compuse.
Introducerea, gresita, a blancului inauntrul unor adjective compuse (propriu-zise sau tematice) ori derivate (cu prefixe).
Introducerea, gresita, a blancului intre termenii sudati ai unor pronume negative compuse (sau ai unor locutiuni pronominale de politete).
Introducerea, gresita, a blancului intre termenii sudati ai unor numerale cardinale compuse.
Introducerea, gresita, a blancului inauntrul unor adverbe compuse sudate sau in componenta adverbiala a unor locutiuni.
Introducerea, gresita, a blancului Inauntrul unor conjunctii/adverbe compuse ori al componentei adverbiale a unor locutiuni prepozitionale sau conjunctionale.  
Introducerea, gresita, a blancului, in locul cratimei, in structura unor substantive comune si proprii compuse (propriu-zise), nume de fiinte.
Introducerea, gresita, a blancului, in locul cratimei, in structura unor substantive comune si proprii compuse (propriu-zise), nume de lucruri.
Introducerea, gresita, a blancului, In locul cratimei, In structura unor substantive proprii compuse (propriu-zise), nume topice.
Introducerea, gresita, a blancului, In locul cratimei, Inauntrul componentei adjectivale/substantivale (binare) din structura unor substantive proprii compuse (nume de institutii publice, politice, religioase).
Introducerea, gresita, a blancului, in locul cratimei, inauntrul unor adjective compuse (propriu-zise si tematice), atribute ale unor substantive comune.   
Introducerea, gresita, a blancului, in locul cratimei, intre termenii, legati, ai unor adverbe compuse, locutiuni si expresii adverbiale.
Intercalarea, gresita, a semiadverbului"si" in blancul dintre prepozitia"ca" si cuvantul urmator, pentru evitarea unei reale/false cacofonii

Omiterea blancului dintre unele substantive comune nearticulate si falsul articol enclitic alipit (In realitate, articol posesiv in procliza cuvantului urmator). 
Omiterea blancului dintre termenii unor locutiuni adverbiale sau grupuri libere de cuvinte.   
Omiterea blancului dintre termenii unor locutiuni prepozitionale sau grupuri libere de cuvinte.  
Omiterea blancului dintre termenii unor locutiuni conjunctionale sau grupuri libere de cuvinte.  

    IV. GRESELI IN FOLOSIREA APOSTROFULUI    117

Introducerea, gresita, a apostrofului, in locul cratimei, in interiorul sau la sfarsitul unor cuvinte incomplete.

Omiterea apostrofului de la inceputul, din interiorul sau de la sfarsitul unor cuvinte incomplete.   

GRESELI IN FOLOSIREA MAJUSCULEI
    (A LlTEREIINITIALE MARI)
    
Utilizarea, gresita, a majusculei, in locul minusculei, in denumirile neoficiale ale unor institutii locale si centrale.
   
Utilizarea, gresita, a majusculei, in locul minusculei, in denumirea unor manifestari stiintifice sau politice (care nu sunt unice) ori a unor functii si calitati (oricat de irnportante), inclusiv domeniile la care se refera.   

Utilizarea, gresita, a majusculei, in locul minusculei, in cazul unor substantive, cu sens generic, care nu fac parte din numele proprii ale unor personaje sau entitati administrativ-teritoriale ori geografice.

Utilizarea, gresita, a majusculei (cu exceptia primului element din numele proprii compuse), in locul minusculei, in denumirea unor organisme de conducere sau a unor compartimente din institutii, precum si a unor titluri de publicatii sau documente importante.
    
Utilizarea, gresita, a majusculei, in locul minusculei, dupa anumite semne de punctuatie, cand acestea nu marcheaza sfarsitul propozitiei

VI. GRESELI IN FOLOSIREA MINUSCULEI
    (A LlTEREIINITIALE MICI)
   
Utilizarea, gresita, a minusculei, in locul majusculei, in cazul unor nume proprii care sunt denumiri oficiale ale unor institutii sau manifestari stiintifice, culturale etc.

Utilizarea, gresita, a minusculei, in locul majusculei, in cazul unor nume proprii care desemneaza persoane, personaje, alte realitati cu caracter religios (inclusiv prenumele sau adjectivele pronominale care invoca divinitatea) 
Utilizarea, gresita, a minusculei, in locul majusculei, in cazul componentelor locutiunilor pronominale de politete. 

Utilizarea, gresita, a minusculei, in locul majusculei, in cazul substantivelor ale caror componente fac parte din numele propriu ale entitatilor geografice sau administrariv-teritoriale, al punctelor cardinale (care constituie al doilea component al unui toponim compus) si al denumirii unor organisme de conducere si compartimente din institutii sau al unor titluri de publicatii, opere etc. (primul element sau numele unic).

Utilizarea, gresita, a minusculei, in locul majusculei, In cazul unor termeni generici care, desi nu fac parte din numele propriu al entitatilor teritorial-administrative, se scriu cu litera mare cand indica adresa unor institutii sau persoane particulare  
   
INDEX DE FORME GRESITE VS CORECTE
BIBLIOGRAFIE   

I. SURSE DE DOCUMENTARE (2001-2011)
II. LUCRARI DE SPECIALITATE

Anul aparitiei: 2013
Format: 13x20 cm
Nr. pagini: 174