India antica si civilizatia indiana
PRP: 36,00 lei
?
Acesta este Prețul Recomandat de Producător. Prețul de vânzare al produsului este afișat mai jos.
Preț: 29,52 lei
Diferență: 6,48 lei
Disponibilitate: stoc indisponibil
Autor: OURSEL PAUL MASSON
ISBN: 973-7970-30-6
Editura: HERALD
Anul publicării: 2006
Pagini: 448
Format: 13 x 22 cm
DESCRIERE
India antica si civilizatia indiana
Prezentare:
Prin structura sa geografica, India era predestinata sa devina una din cele mai importante vetre ale umanitatii. Data fiind diversitatea conditiilor sale naturale, ea formeaza singura o intreaga lume, dar o relativa izolare o inchide in sine. Pamant al ascetismului prin excelenta, dornica sa imbogateasca viata spirituala a individului detasandu-l de mediul sau, India isi datoreaza originalitatea complexa separarii de restul planetei.
Insa a cauta sa explici India doar prin ea insasi inseamna a te condamna sa nu intelegi nimic.
*
Caracterul sumar al expunerii obliga la prezentarea faptelor, problemelor si multitudinii de factori a caror reuniune formeaza civilizatia indiana intr-un mod mult mai simplu decat sunt ele in realitate. Sa spunem ca forma acestei diversitati, a acestei deveniri, este conferita de clasicismul brahmanic.
Impunerea acestei forme materiei „hinduse“ nu a fost niciodata atat de puternica incat sa creeze uniformitate sau tiranie. Ascendentul castei sacerdotale nu a sufocat celelalte caste, in care sectele variaza la infinit, asa cum nici literatura sanskrita nu a impiedicat alte mijloace de expresie; iar unitatea stilului plastic nu a fost decat un ideal, ca si validitatea legii scrise. Viata depaseste formulele; ea nu inceteaza sa prolifereze intr-o vegetatie luxurianta si sa perpetueze tipuri arhaice, de mult depasite, printre tipuri mai recente si mai evoluate. „Tanara Indie“ contemporana ajunge sa considere „larghete de spirit“ – inteleasa in sensul liberalismului – ceea ce, la drept vorbind, este fecunditate nedefinita a geniului.
Decoratia in acelasi timp sculpturala si arhitecturala a monumentelor ilustreaza niste procedee de compozitie asemanatoare celor care se manifesta in sistemele religioase, sau ale gandirii abstracte. Documentele figurative fac pretutindeni dovada unei imaginatii dezordonate, dar in cadrul unor dispozitive simetrice; teoriile abunda in conceptii fanteziste, dar riguros clasificate in rubrici prezidate de analogie. Deseori bogatia trece drept frumusete, iar abundenta drept adevar.
India juxtapune si coordoneaza fara sa asimileze; de aceea civilizatia indiana conserva elementele barbare in loc sa le transforme, amestecandu-le cu elucubratiile cele mai rafinate. Ea iubeste la nebunie arta, fara s-o opuna vreodata naturii, fara indoiala fiindca aici natura se confunda cu arta in privinta exuberantei creatoare. Credinta religioasa si reflectia filozofica participa si ele la arta, intrucat nu pretind sa tina seama de o realitate independenta de gandire, ci sa instaureze niste moduri de existenta gratie activitatii autonome a spiritului. In nici o alta vatra a umanitatii nu a fost „viata spirituala“ atat de intensa ca in civilizatia aceasta care nu a crezut aproape niciodata intr-un suflet imaterial.
Dar India se dedica nelimitatului, deoarece ea actioneaza intotdeauna, chiar si atunci cand cauta sa cunoasca.
Cuprins
INTRODUCERE
Pamantul si populatia5
Cap.I Pamantul 5
Caile naturale. 10
Cap.II Populatia. 13
I. Criterii etnice si lingvistice. 13
II. Trunchiul indo-european si ramura ariana. 17
PARTEA I
Istoria
Cap.I Timpurile preistorice. 23
Cap.II Începuturile istoriei: secolele VI si V î.C. 28Cap.III Alexandru si Mauria-sii 36
I. Campania lui Alexandru. 36
II. Chandragupta. 40
III. ASoka. 42
Cap.IV Indo-greci, indo-parti, indo-sciti, kusanii
si Kaniska. 47
Cap.V Deccan-ul pana în secolul al III-lea. 53
Cap.VI Dinastia Gupta. Huni si turci. Harsa. 57
PARTEA II
Societatea indiana
Introducere. 69
Cap.I Familia. Cultul si dreptul familial 73
I. Cultul familial 75
II. Dreptul familial. Dharma. 78
III. Femeia si casatoria. 80
IV. Proprietatea. 83
Cap.II Casta. 86
Cap.III Ordinea politica. 92
I. Putere spirituala si putere temporala. 92II. Artha si Dharma. 94
III. Republicile. 95
IV. Regatele. 97
V. Functia regala. 100VI. Adunarile. 104
VII. Justitia. 107
VIII. Administratia. 109
Cap.IV Ordinea economica. 112
I. Munca. 112
Muncitorii 112
Agricultura. 113
Mestesugurile. 114
Comertul 115
Corporatiile. 118
II. Proprietatea. 119
Proprietatea funciara. 119
Fiscul si moneda. 120
Socialismul de stat. Mizeria indiana. 121
PARTEA III
Viata spirituala. Religii si filozofii
Cap.I Originile. 127
I. Originile preariene. 127
Elementul mund,a. 127
Elementele dravidian, sumerian si semitic. 129
II. Religia arienilor vedici si brahmanismul primitiv. 130Vedele. 130
Rituri si magie. Ordinea naturala. 132
Sacrificiul si zeii 132
Exegeza vedica. 135
Cultul brahmanic. 137
Mitologia metafizica. 140
Viata viitoare. 143
Cap.II Jainismul si buddhismul primitiv. 145
I. Conditiile lor comune. 145
Transmigratia. 146
Noua notiune de act 148
Aspiratia catre eliberare. 148
Influenta Yogai si a sofistilor 150
II. Jainismul 151
Nirgrantha. Jina. 152
Comunitatea. 154
Canoanele. 155
Arhaism si realism. Substantele. 158
Sufletul si mantuirea sa. 159
III. Buddhismul 161
Buddha. 161
Comunitatea. Concilii. Secte. 164
Canonul 169
Literatura Mahayanei 171
Doctrina. 172
Cap.III Brahmanismul hinduizant sec. V î.C.-I d.C..
Religiile lui Vis,nu si Siva. 176Teism: Siva, Vis,nu, Kr,s,na, Rama. 178
Avatarurile. Eclectismul 182
Filozofiile literaturii epice. 184
Transformarea ortodoxiei 186
Cap.IV Marele Vehicul Mahayana 188
Dialectica. Nagarjuna. 190
Concentrarea. ASvaghosa, Asanga, Vasubandhu. 191Sectele. 193
O noua metafizica. 195
Mitologie. 196
Cap.V Apogeul filozofiei 200
I. Sistemele brahmanice 100-500 200Pūrva Mimṃs. 200VaiSeṣika. 201
Nyya. 203
Vednta. 205
Yoga. 206
Smkhya. 208
II. Filozofiile secolului al VII-lea. 210
Comentatori ortodocsi 210
Jainismul 211
Buddhismul 211
III. Trasaturile caracteristice ale gandirii indiene. 214Stiinta indiana. 214
Problemele indiene. 217
Spiritul în viziune indiana. 219
PARTEA IV
Viata estetica
CARTEA I Literatura Indiei
Introducere. 225
I. Limbile Indiei 225
II. Scrierea. 229
III. Studiul literaturii indiene în Europa. 232IV. Literatura Indiei 234
Cap.I Rg Veda si continuarile sale. 237
I. Varsta Rg Vedei 237
II. Trasaturi generale ale Rg Vedei 238
III. Celelalte VedeSama Veda, Yajur Veda, Atharva Veda. 241
IV. Brahmanele. 244
V. Aranyaka si Upanisadele. 249
VI. Sūtrele. 252a. Kalpa Sūtra si Grhya Sūtra. 252b. Vednga. 253
Sūtrele lui Pnini 255Gramaticienii dupa Pnini 257
VII. Bhasya. 258
Cap.II Poezia epica. 259
I. Mahabharata. 259
II. Ramayana. 265
III. Puranele. 269
IV. Literaturile pali si prakrte. 273
V. Literatura sanskrita de inspiratie buddhista. 279ASvaghos,a, AryaSura. 279
Cap.III Perioada Kavya. 286
I. Kalidasa si alti poeti epici ai vremii; teoria artei poetice. 286II. Kalidasa si poezia lirica. 292
III. Bhartrhari. Gnomici si erotici 295
IV. Mistica erotica. 299
Jayadeva. 299
Cap.IV Teatrul 302
I. Natya-Sastra. 302
II. Precursorii teatrului clasic. 311
a. Drama religioasa si epica. ASvaghosa, Bhasa. 311
b. Drama burgheza si politica. Sūdraka, ViSakhadat,ta. 314III. Kalidasa. Teatrul clasic. 318
IV. Urmasii lui Kalidasa. 325
V. Drama dupa Bhavabūti 330VI. Farsa. 333
Cap.V Literatura narativa. 335
I. Povestirea populara si fabula. 335
II. Povestirea savanta. 340
Brhatkatha si Kathasaritsagara; Sukasaptati 340
III. Romanul 347
Dandin, Subandhu, Bana. 347
CARTEA II Arta Indiei
Introducere. 352
Arta pre-indiana. 355
Arta de la Harappa si Mohenjo-Daro. 355
Cap.I Arhitectura si decoratiile. 357
Arhitectura. 357
Arta decorativa. 364
Stūpa. 365
Cap.II Iconografia. 367
Cap.III Sculptura si pictura. 377
Evolutia triplei flexiuni Tribhanga 384
Cap.IV Evolutia artei indiene. 388
Cap.V Estetica indiana, frescele Ajanta si teatrul sanskrit 393
Concluzie 402
Bibliografie 405
Cuprins 442
Prezentare:
Prin structura sa geografica, India era predestinata sa devina una din cele mai importante vetre ale umanitatii. Data fiind diversitatea conditiilor sale naturale, ea formeaza singura o intreaga lume, dar o relativa izolare o inchide in sine. Pamant al ascetismului prin excelenta, dornica sa imbogateasca viata spirituala a individului detasandu-l de mediul sau, India isi datoreaza originalitatea complexa separarii de restul planetei.
Insa a cauta sa explici India doar prin ea insasi inseamna a te condamna sa nu intelegi nimic.
*
Caracterul sumar al expunerii obliga la prezentarea faptelor, problemelor si multitudinii de factori a caror reuniune formeaza civilizatia indiana intr-un mod mult mai simplu decat sunt ele in realitate. Sa spunem ca forma acestei diversitati, a acestei deveniri, este conferita de clasicismul brahmanic.
Impunerea acestei forme materiei „hinduse“ nu a fost niciodata atat de puternica incat sa creeze uniformitate sau tiranie. Ascendentul castei sacerdotale nu a sufocat celelalte caste, in care sectele variaza la infinit, asa cum nici literatura sanskrita nu a impiedicat alte mijloace de expresie; iar unitatea stilului plastic nu a fost decat un ideal, ca si validitatea legii scrise. Viata depaseste formulele; ea nu inceteaza sa prolifereze intr-o vegetatie luxurianta si sa perpetueze tipuri arhaice, de mult depasite, printre tipuri mai recente si mai evoluate. „Tanara Indie“ contemporana ajunge sa considere „larghete de spirit“ – inteleasa in sensul liberalismului – ceea ce, la drept vorbind, este fecunditate nedefinita a geniului.
Decoratia in acelasi timp sculpturala si arhitecturala a monumentelor ilustreaza niste procedee de compozitie asemanatoare celor care se manifesta in sistemele religioase, sau ale gandirii abstracte. Documentele figurative fac pretutindeni dovada unei imaginatii dezordonate, dar in cadrul unor dispozitive simetrice; teoriile abunda in conceptii fanteziste, dar riguros clasificate in rubrici prezidate de analogie. Deseori bogatia trece drept frumusete, iar abundenta drept adevar.
India juxtapune si coordoneaza fara sa asimileze; de aceea civilizatia indiana conserva elementele barbare in loc sa le transforme, amestecandu-le cu elucubratiile cele mai rafinate. Ea iubeste la nebunie arta, fara s-o opuna vreodata naturii, fara indoiala fiindca aici natura se confunda cu arta in privinta exuberantei creatoare. Credinta religioasa si reflectia filozofica participa si ele la arta, intrucat nu pretind sa tina seama de o realitate independenta de gandire, ci sa instaureze niste moduri de existenta gratie activitatii autonome a spiritului. In nici o alta vatra a umanitatii nu a fost „viata spirituala“ atat de intensa ca in civilizatia aceasta care nu a crezut aproape niciodata intr-un suflet imaterial.
Dar India se dedica nelimitatului, deoarece ea actioneaza intotdeauna, chiar si atunci cand cauta sa cunoasca.
Cuprins
INTRODUCERE
Pamantul si populatia5
Cap.I Pamantul 5
Caile naturale. 10
Cap.II Populatia. 13
I. Criterii etnice si lingvistice. 13
II. Trunchiul indo-european si ramura ariana. 17
PARTEA I
Istoria
Cap.I Timpurile preistorice. 23
Cap.II Începuturile istoriei: secolele VI si V î.C. 28Cap.III Alexandru si Mauria-sii 36
I. Campania lui Alexandru. 36
II. Chandragupta. 40
III. ASoka. 42
Cap.IV Indo-greci, indo-parti, indo-sciti, kusanii
si Kaniska. 47
Cap.V Deccan-ul pana în secolul al III-lea. 53
Cap.VI Dinastia Gupta. Huni si turci. Harsa. 57
PARTEA II
Societatea indiana
Introducere. 69
Cap.I Familia. Cultul si dreptul familial 73
I. Cultul familial 75
II. Dreptul familial. Dharma. 78
III. Femeia si casatoria. 80
IV. Proprietatea. 83
Cap.II Casta. 86
Cap.III Ordinea politica. 92
I. Putere spirituala si putere temporala. 92II. Artha si Dharma. 94
III. Republicile. 95
IV. Regatele. 97
V. Functia regala. 100VI. Adunarile. 104
VII. Justitia. 107
VIII. Administratia. 109
Cap.IV Ordinea economica. 112
I. Munca. 112
Muncitorii 112
Agricultura. 113
Mestesugurile. 114
Comertul 115
Corporatiile. 118
II. Proprietatea. 119
Proprietatea funciara. 119
Fiscul si moneda. 120
Socialismul de stat. Mizeria indiana. 121
PARTEA III
Viata spirituala. Religii si filozofii
Cap.I Originile. 127
I. Originile preariene. 127
Elementul mund,a. 127
Elementele dravidian, sumerian si semitic. 129
II. Religia arienilor vedici si brahmanismul primitiv. 130Vedele. 130
Rituri si magie. Ordinea naturala. 132
Sacrificiul si zeii 132
Exegeza vedica. 135
Cultul brahmanic. 137
Mitologia metafizica. 140
Viata viitoare. 143
Cap.II Jainismul si buddhismul primitiv. 145
I. Conditiile lor comune. 145
Transmigratia. 146
Noua notiune de act 148
Aspiratia catre eliberare. 148
Influenta Yogai si a sofistilor 150
II. Jainismul 151
Nirgrantha. Jina. 152
Comunitatea. 154
Canoanele. 155
Arhaism si realism. Substantele. 158
Sufletul si mantuirea sa. 159
III. Buddhismul 161
Buddha. 161
Comunitatea. Concilii. Secte. 164
Canonul 169
Literatura Mahayanei 171
Doctrina. 172
Cap.III Brahmanismul hinduizant sec. V î.C.-I d.C..
Religiile lui Vis,nu si Siva. 176Teism: Siva, Vis,nu, Kr,s,na, Rama. 178
Avatarurile. Eclectismul 182
Filozofiile literaturii epice. 184
Transformarea ortodoxiei 186
Cap.IV Marele Vehicul Mahayana 188
Dialectica. Nagarjuna. 190
Concentrarea. ASvaghosa, Asanga, Vasubandhu. 191Sectele. 193
O noua metafizica. 195
Mitologie. 196
Cap.V Apogeul filozofiei 200
I. Sistemele brahmanice 100-500 200Pūrva Mimṃs. 200VaiSeṣika. 201
Nyya. 203
Vednta. 205
Yoga. 206
Smkhya. 208
II. Filozofiile secolului al VII-lea. 210
Comentatori ortodocsi 210
Jainismul 211
Buddhismul 211
III. Trasaturile caracteristice ale gandirii indiene. 214Stiinta indiana. 214
Problemele indiene. 217
Spiritul în viziune indiana. 219
PARTEA IV
Viata estetica
CARTEA I Literatura Indiei
Introducere. 225
I. Limbile Indiei 225
II. Scrierea. 229
III. Studiul literaturii indiene în Europa. 232IV. Literatura Indiei 234
Cap.I Rg Veda si continuarile sale. 237
I. Varsta Rg Vedei 237
II. Trasaturi generale ale Rg Vedei 238
III. Celelalte VedeSama Veda, Yajur Veda, Atharva Veda. 241
IV. Brahmanele. 244
V. Aranyaka si Upanisadele. 249
VI. Sūtrele. 252a. Kalpa Sūtra si Grhya Sūtra. 252b. Vednga. 253
Sūtrele lui Pnini 255Gramaticienii dupa Pnini 257
VII. Bhasya. 258
Cap.II Poezia epica. 259
I. Mahabharata. 259
II. Ramayana. 265
III. Puranele. 269
IV. Literaturile pali si prakrte. 273
V. Literatura sanskrita de inspiratie buddhista. 279ASvaghos,a, AryaSura. 279
Cap.III Perioada Kavya. 286
I. Kalidasa si alti poeti epici ai vremii; teoria artei poetice. 286II. Kalidasa si poezia lirica. 292
III. Bhartrhari. Gnomici si erotici 295
IV. Mistica erotica. 299
Jayadeva. 299
Cap.IV Teatrul 302
I. Natya-Sastra. 302
II. Precursorii teatrului clasic. 311
a. Drama religioasa si epica. ASvaghosa, Bhasa. 311
b. Drama burgheza si politica. Sūdraka, ViSakhadat,ta. 314III. Kalidasa. Teatrul clasic. 318
IV. Urmasii lui Kalidasa. 325
V. Drama dupa Bhavabūti 330VI. Farsa. 333
Cap.V Literatura narativa. 335
I. Povestirea populara si fabula. 335
II. Povestirea savanta. 340
Brhatkatha si Kathasaritsagara; Sukasaptati 340
III. Romanul 347
Dandin, Subandhu, Bana. 347
CARTEA II Arta Indiei
Introducere. 352
Arta pre-indiana. 355
Arta de la Harappa si Mohenjo-Daro. 355
Cap.I Arhitectura si decoratiile. 357
Arhitectura. 357
Arta decorativa. 364
Stūpa. 365
Cap.II Iconografia. 367
Cap.III Sculptura si pictura. 377
Evolutia triplei flexiuni Tribhanga 384
Cap.IV Evolutia artei indiene. 388
Cap.V Estetica indiana, frescele Ajanta si teatrul sanskrit 393
Concluzie 402
Bibliografie 405
Cuprins 442
REVIEW-URI