Intalniri cu Jung (Edward Armstrong Bennet)

. Bennet l-a intalnit pentru prima data pe Jung la inceputul anilor 1930 iar, intre 1935 si 1961, cei doi au mentinut un contact neintrerupt. Relatarile intalnirilor, adunate in acesta carte, ofera o imagine mai putin cunoscuta a vietii si a gandirii lui Jung si reflecta impresii despre existenta de zi cu zi, despre stilul sau de viata natural, spontan. Cartea ne invita sa facem un exercitiu de imaginatie: sa ni-l inchipuim pe Jung pe malul lacului, in gradina, in intimitatea camerei de studiu, inconjurat de familie si de colaboratorii apropiati, la Bollingen sau la Küsnacht, discutand despre razboi, religie, prelegerile tinute de la Yale, despre Freud si psihanaliza, vindecare prin psihanaliza, despre simboluri si continuturile inconstientului, umbra, sincronicitate, arhetipuri, tipurile psihologice si hipnoza.

Seara, dupa prelegerea mea si dupa cina tarzie luata cu prietenii, m-am intors la Küsnacht la ora 10: 15. Mi-a deschis doamna Jung si mi-a spus ca erau in biblioteca. C. G. statea pe scaunul lui obisnuit, langa fereastra, sub lampadar. Parea ceva mai batran si putin obosit, dar era plin de viata si, ca intotdeauna, a deschis un subiect. Voia sa stie cate revendicari sunt in Tatal Nostru, deoarece scria despre aceasta (corecta, cred, spalturile la cartea sa despre Iov). Am spus ca erau mai degraba cerinte sau solicitari decat revendicari, iar el a fost de acord, cerinte era cuvantul potrivit.„Da-ne noua astazi painea noastra cea de toate zilele", nu o paine oarecare, ci lucrul dupa care ne calauzim vietile. El prefera formularea Sfantului Ieronim.

C. G. a spus ca ii placea sa-si bea cafeaua de la micul dejun pe indelete—„Apoi voi prinde viata fara graba.«Omnis festinatio a parte diaboli est», a citat el in limba latina—orice graba vine de la diavol". Este o veche zicala alchimica. L-am intrebat din nou despre modelul de pe fata lui Mercur, sculptat pe piatra de langa turn.„Ajunsesem intr-un mare impas cand am scris despre sincronicitate—mi-a spus el—la partea despre statistica. Apoi am vazut acel chip in piatra, mi-am pus hartiile deoparte, mi-am luat sculele si l-am cioplit. Era hotul de Mercur." A continuat:„Alchimistii cunosteau acest blocaj, iar ei il numeau adesea pe Mercur, bufonul".

Edward Armstrong Bennet s-a nascut in Irlanda de Nord. A studiat initial filosofia si teologia, iar dupa Primul Razboi Mondial a absolvit medicina la Trinity College, in Dublin. A primit titlul de doctor in stiinte la acelasi colegiu. Inca de la inceputul carierei sale medicale, interesul dr. Bennet s-a indreptat spre psihiatrie. Dupa razboi s-a mutat la Londra, alaturandu-se personalului Clinicii Tavistock.

Cuprins:

Multumiri
Prefata
Introducere
Primavara anului 1946
Vara anului 1946
Vara anului 1947
Vara anului 1949
Toamna anului 1950
Vara anului 1951
Iarna anului 1952
Iarna anului 1955
Vara anului 1955
Toamna anului 1955
Vara anului 1956
Iarna anului 1957
Vara anului 1957
Primavara anului 1959
Toamna anului 1959
Iarna anului 1961




Anul aparitiei: 2014

Format: 130 x 200 mm, paperback cu clape

Numar de pagini: 176