Limbaj si putere simbolica

N-ar trebui sa uitam niciodata ca limba - gratie infinitei capacitati generative, dar si originare, in sensul lui Kant, pe care i-o confera puterea ei de a produce in existenta producand reprezentarea colectiv recunoscuta, si astfel realizata, a existentei - este, probabil, suportul prin excelenta al visului de putere absoluta.

Problema naiva a puterii cuvintelor e implicata logic in suprimarea initiala a problemei modurilor de utilizare a limbajului, deci a conditiilor sociale de utilizare a cuvintelor. In clipa cand tratezi limbajul ca pe un obiect autonom, acceptand separatia radicala pe care o opera Saussure intre lingvistica interna si lingvistica externa, intre stiinta limbii si stiinta utilizarilor sociale ale limbii, te condamni la a cauta puterea cuvintelor in cuvinte, adica acolo unde ea nu se afla: intr-adevar, forta ilocutorie a expresiilor (illocutionary force) nu poate fi gasita in cuvintele insesi, de felul "performativelor", in care ea este indicata sau, mai exact, reprezentata - in sens dublu.

Numai in mod cu totul exceptional - adica in situatii abstracte si artificiale de experimentare - schimburile simbolice se reduc la raporturi de pura comunicare, iar continutul informativ al mesajului epuizeaza continutul comunicarii.

N-ar trebui sa uitam niciodata ca limba - gratie infinitei capacitati generative, dar si originare, in sensul lui Kant, pe care i-o confera puterea ei de a produce in existenta producand reprezentarea colectiv recunoscuta, si astfel realizata, a existentei - este, probabil, suportul prin excelenta al visului de putere absoluta.

Pierre Bourdieu

Nr. de pagini: 368
Anul aparitiei: 2013