Manualul recoltei de iarna

Manualul recoltei de iarna: Productia de legume pe tot parcursul anului cu ajutorul tehnicilor profund organice si a serelor neincalzite/ The Winter Harvest Handbook: Year Round Vegetable Production Using Deep-Organic Techniques and Unheated Greenhouses de Eliot Coleman este o carte utila pentru toti agricultorii care vor sa extinda sezonul agricol pe  tot parcursul anului si sa obtina profit si legume proaspete fara cheltuieli prea mari. Aceasta carte vorbeste despre culturile, uneltele, calendarele de plantare si tehnicile pe care autorul le foloseste pentru a gestiona activitatea  agricola pe durata a patru sezoane. Volumul completeaza si actualizeaza informatiile despre recolta de iarna din The New Organic Grower (Noul cultivator organic), o carte care va aparea in curand la Editura ap!.

Eliot Coleman este un fermier american, director de proiecte de cercetare agricola, profesor si lector pe teme de agricultura organica, cu o experienta de aproape 40 de ani in agricultura organica si cu un cuvant greu de spus atat in  ceea ce priveste cultura legumelor de camp si a legumelor de sera, cat si in ceea ce priveste pasunatul rotational al bovinelor si ovinelor si cresterea libera a pasarilor de curte.  

Eliot Coleman scrie pe tema agriculturii organice inca din anul 1975, fiind autorul volumelor „Noul gradinarit organic„ si „Four-Season Harvest” (Recolta in patru sezoane). De asemenea, a scris prefata lucrarii Preserving Food Without  Freezing or Canning (Conservarea alimentelor fara congelare si fara conservanti), scrisa de gradinarii si fermierii de la Terre Vivante. Timp de doi ani a fost director executiv al Federatiei Internationale a Miscarilor pentru  Agricultura Organica si a fost consilier al Departamentului pentru Agricultura al SUA in perioada 1978-1980.

A organizat vizite de studiu la ferme organice, gradini comerciale, livezi si vii in Europa si a combinat cu succes ideile europene cu ale sale, pentru a dezvolta si populariza un sistem complet de unelte si tehnici pentru cultivatorii  de legume organice. A vorbit despre experienta sa in prelegeri si studii scrise si a fost consilier in domeniul uneltelor pentru mai multe companii. La ora actuala este consilier si concepe unelte pentru Johnny’s Selected Seeds.

Impreuna cu sotia sa, Barbara Damrosch, administreaza o ferma comerciala functionala pe tot parcursul anului in Harborside, Maine (Statele Unite).

„Manualul recoltei de iarna” te va convinge de faptul ca frigul si zilele scurte de iarna nu reprezinta motive suficient de intemeiate pentru a nu cultiva legume proaspete. Asta deoarece nu toate culturile de legume au nevoie de  temperaturi asemanatoare celor de vara pentru a se dezvolta cel mai bine. Oricat de neplacute ar fi temperaturile reci pentru culturile din sezonul cald, cum sunt rosiile, nu la fel stau lucrurile in cazul unor legume precum spanacul,  laptuca, fetica  si grasita de iarna, care prefera sa creasca in timpul sezoanelor racoroase. Nu doar ca multe dintre ele tolereaza conditiile de vreme rece si chiar temperaturile care coboara sub nivelul inghetului, ci chiar se dezvolta  si devin mai dulci, mai fragede si mai aromate.

Mai mult decat atat, legumele rezistente la frig sunt mult mai rezistente decat si-ar putea imagina producatorii si, multe dintre ele pot supravietui cu usurinta la temperaturi de pana la –12˚C sau chiar mai mici, cata vreme nu sunt  expuse la stresul suplimentar al conditiilor din aer liber. In plus, acoperitorile duble sporesc umiditatea relativa din zona protejata, ceea ce ofera o protectie suplimentara fata de pagubele produse de inghet. Modificarile climatice  obtinute prin combinarea foliilor interioare si exterioare din serele reci reprezinta fundamentul tehnic al conceptului de recolta de iarna cu un nivel redus de consum.

Plantarea culturilor de iarna incepe la 1 august, data care marcheaza inceputul a ceea ce autorul numeste „a doua primavara”. Autorul ne explica astfel de ce succesul mentinerii unei continuitati a culturilor pentru recoltarea pe tot  parcursul iernii depinde de intelegerea efectului pe care il are scaderea duratei zilei si a temperaturilor asupra cresterii perioadei dintre insamantare si recoltare. Observam astfel ca alegerea unor perioade de insamantare exacte  pentru plantarea de toamna este mult mai importanta decat pentru plantarea de primavara.

Serele si tunelurile joase vor proteja culturile de toamna pe masura ce se apropie iarna. 

Vom vedea asadar pe parcursul acestei carti cum putem folosi serele reci, la fel de bune ca si mai vechile si mai costisitoarele solare, pentru a obtine recolte de iarna. Serile reci nu au un sistem de incalzire, nici balast de apa sau  de nisip, cu pompe sau ventilatoare, ca intr-un mediu in care se stocheaza caldura, si nici izolatie ingropata in perimetrul respectiv. Asadar, in ciuda faptului ca necesita foarte putine resurse, ele sunt foarte eficiente.

Insa pentru a citi cu usurinta cartea si a intelege exact despre ce este vorba in fiecare sectiune, este necesar sa definim mai intai termenii de „sera rece” si „sera racoroasa” pe care ii vom intalni pe tot parcursul cartii:

Sera rece  - descrie o sera care nu este incalzita (desi poate sa detina un incalzitor pentru culturile de vreme calda, cum sunt tomatele, atunci cand veti dori sa le obtineti mai devreme) si care presupune o temperatura minima de 0°C.

Sera racoroasa - descrie o sera in care este mentinuta o temperatura minima chiar deasupra pragului de inghet. Temperatura ei minima este de 7°C.

Cele trei componente ale recoltei de iarna sunt:

1. Legumele rezistente la frig: spanac, mangold, morcov, ceapa verde, salata mache, claytonia, minutina si rucola (lista completa o vei afla in acest capitol). Aceste legume tolereaza temperaturile reci, fiind adesea cultivate in aer  liber pe toata durata anului in zonele cu ierni blande. Majoritatea necesita mult mai putina lumina decat culturile din sezonul cald.

2. Plantarea succesiva: se refera la insamantarea legumelor de mai multe ori in timpul unui sezon pentru a obtine tot timpul o recolta.

3. Cultivarea protejata: se refera la folosirea serelor neincalzite ca substitut al paturii de zapada de care ar beneficia in mod normal in aer liber.

De un real ajutor in obtinerea unor recolte bogate de iarna sunt serele mobile, care pot fi folosite cu succes atat iarna, cat si vara. 

In continuare, autorul ne invita sa ne inspiram din sistemul de gradinarit parizian (la culture maraichère / gradinaritul comercial) din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, care a fost rezultatul unor ani intregi de incercari si  experimente, timp in care acesta s-a imbunatatit constant si care a insemnat producerea de legume proaspete, locale, pe toata durata anului, din exploatatii la scara redusa, eficiente din punct de vedere al spatiului.

Modelul parizian este demn de urmat pentru ca parizienii reuseau sa asigure necesarul de legume pentru toata capitala Frantei si imprejurimi, cultivand doar o suprafata mica de teren. Desi tehnicile lor de cultivare intensiva sunt greu  de imaginat chiar si pentru cultivatorii moderni, ele erau foarte eficiente, si nu intamplator Marea Britanie a imprumutat sistemul de gradinarit frantuzesc care s-a evidentiat prin: amplasament, sustenabilitate, calitate si  productivitate. 

In capitolul „Calendarul anual” autorul ne convinge de faptul ca se poate trai foarte bine practicand agricultura numai in „celelalte opt luni”, adica vanzand legume de la 1 octombrie pana la 31 mai. Autorul a reusit sa traiasca astfel  in primii sase ani in care a practicat agricultura, in conditiile in care varietatea de legume obtinute era destul de mare. Astfel, culturile sale din serele reci includeau: salata baby, morcovi, spanac, salata mache, praz, ceapa verde,  varza chinezeasca si alte verdeturi asiatice, ridichi, napi, frunze de napi, mangold, nasturel, patrunjel si rucola. 

In depozite, autorul avea ceapa, usturoi, hasma, dovlecel de iarna, radacina de telina, radacina de patrunjel, scorzonera  si sfecla. Primavara, serele reci si cele racoroase livrau culturi timpurii de rucola, morcovi, sfecla baby,  cartofi noi, broccoli, fenicul, varza kale, salata, napi si ceapa de iarna.

Ulterior, incercand sa eficientizeze procesul, autorul a transformat spanacul de iarna in principala lui cultura verde din sezonul rece. Iar motivele pentru care a facut acest lucru, enuntate aici, te vor convinge probabil si pe tine sa  faci la fel. 

Si pentru ca rotatia culturilor este una dintre principalele metode folosite in agricultura organica pentru mentinerea unui sol fertil si afanat, autorul ne ofera un exemplu de rotatie a culturilor care functioneaza foarte bine in serele  lui si in care una dintre culturi este spanacul.

Lumina soarelui este foarte importanta atunci cand vine vorba de culturile de iarna, mai ales in conditiile in care ea incepe sa scada simtitor incepand cu luna noiembrie. De aceea, sustine autorul, trebuie sa acordam o importanta  deosebita sincronizarii perioadelor de plantare pentru culturile de toamna si iarna si sa folosim inteligent razele soarelui. 

Astfel, in capitolul intitulat „Lumina soarelui” vom gasi un instrument foarte util care ne va ajuta sa plantam plantele cu o precizie atat de mare incat sa le putem recolta exact in perioadele in care vom avea nevoie de ele. Asadar, vom  afla de aici cand trebuie sa plantam o cultura care are nevoie de 40 de zile ca sa se maturizeze pentru a putea fi recoltata fie la 1 septembrie, fie la 1 iunie. Aceeasi cultura are nevoie de 80 de zile de la insamantare pana la  maturizare pentru recoltarea de la mijlocul iernii intr-o sera racoroasa si de 120 de zile intr-o sera rece. 

Calendarul datelor exacte de plantare ale mai multor culturi, in sere reci, respectiv racoroase va va fi de un real folos pentru planificarea culturilor de iarna.

Capitolul Sera „rece” este o lectie foarte utila pentru toti cultivatorii de legume care erau tentati sa creada pana acum ca serele reprezinta doar o metoda de a creste  culturi iubitoare de caldura pe parcursul iernii, cand, de fapt, nu  este deloc asa. Cultivatorii de legume in sere, au invatat, asa cum spunea Buckminster Fuller la un moment dat, sa foloseasca fortele naturii in loc sa se lupte cu ele. Asadar, ei folosesc frigul pentru a creste legumele carora le place  frigul. Iar numarul acestora nu este deloc mic. Exista aproximativ treizeci de legume rezistente la frig.

Si pentru ca chiar si in serele reci legumele trebuie protejate cat de cat de frig, autorul descrie aici pe larg o serie de astfel de metode care implica folosirea unor acoperitoare exterioare, a acoperitoarelor duble sau a unei folii  interioare. 

Insa, indiferent de metoda de protectie pe care veti alege sa o folositi, trebuie sa tineti cont de faptul ca, este mult mai daunator pentru aceste recolte de iarna sa fie prea cald decat prea frig.

Serele „racoroase” sunt o varianta pentru cultivarea plantelor in mijlocul iernii, la un alt nivel fata de serele reci. Ele sunt incalzite la nivelul temperaturilor din luna mai, astfel ca sunt ideale pentru culturi de rosii si  castraveti, dar si pentru culturi de nap, ridichi, andive „Bianca Riccia” si rucola. In acest capitol autorul ne explica care sunt cele mai convenabile variante de incalzire pentru acest tip de sere, incepand de la incalzitoarele de sera  standard pe baza de propan, la cazanele pe lemne, boilerele pe lemne sau unele sisteme mai ingenioase de incalzire pe baza de ulei de gatit uzat.

Capitolul „Culturi de iarna” aduce in prim-plan cele mai pretabile culturi pentru perioada de iarna in serele reci. Este vorba mai exact despre diferite tipuri de salata rezistente la frig precum: salata rosie, salata verde, rucola cu  frunze late, rucola sylvetta, andive, mangold cu tulpina ingusta, claytonia, minutina, spanac, salata mache, nasturel, morcovi, praz, ridichi, ceapa galbena si ceapa verde, sfecla, cartofi si napi. In aceasta sectiune autorul ne va  indruma pas cu pas cum sa ingrijim aceste culturi astfel incat sa obtinem recolte cat mai bune, dezvaluindu-ne totodata in ce conditii se dezvolta cel mai bine aceste plante in serele reci.

Serele calde se dovedesc a fi foarte eficiente atunci cand dorim sa obtinem culturi de vreme calda gata de vanzare mult inaintea recoltei obisnuite de vara. Autorul ne arata in capitolul intitulat „Cultura de vara” care sunt cele mai  rentabile culturi de crescut in sere incalzite (rosiile, ardeii, vinetele si castravetii) si cum trebuie sa fie ingrijite ele atunci cand inca e rece afara pentru a obtine un randament maxim. 

Tot aici aflam si cum sa obtinem beneficii maxime din sere pe timpul verii.

Autorul ne ghideaza astfel pas cu pas cum sa plantam rosiile, cum sa le transplantam in sere, cum sa folosim folia de plastic transparent pentru a capta caldura solara direct in sol, cum sa alegem cel mai bun moment pentru a transplanta  in sera rasadurile de ardei si vinete, si cum sa ne bucuram de un start rapid al rasadurilor timpurii in aer liber.

„Designul serei” ne ofera toate detaliile de care avem nevoie pentru a ne construi propria sera. Astfel, de aici vom afla: care sunt dimensiunile ideale pentru o sera; cateva tehnici de mutare a serelor; tehnici de ventilare specifice  pentru serele glisante si serele pe roti, dar si cateva exemple de rotatii in sere cu doua, trei sau patru parcele, cu sugestii privind culturile potrivite. 

Capitolul „Recoltarea intensiva pe tot parcursul anului” ne va arata cum ne putem bucura de o productivitate crescuta pe tot parcursul anului datorita bucatii de pamant pe care o detinem. Tot aici vom afla ce sunt tunelurile Quick Hoops,  care sunt avantajele lor si de ce ar trebui sa le folosim pentru a obtine culturi bogate de ceapa, ceapa verde, spanac si laptuca.

Capitolul „Pregatirea solului” ne arata cum sa pregatim si sa pastram in cele mai bune conditii pamantul din sere. Vom afla astfel cum putem transforma un pamant foarte acid intr-unul mai alcalin, ce minerale putem folosi pentru a  fertiliza pamantul din sere, dar si ce instrumente agricole nepoluante se pot folosi pentru pregatirea pamantului din sera pentru o noua cultura sau pentru afanarea acestuia. Tot aici autorul vorbeste despre cum se prepara si se  foloseste corect compostul inainte de semanarea unei noi culturi, dar si despre cum putem curata paturile germinative de resturile fostelor culturi.

In capitolul „Semanarea” autorul recomanda folosirea semanatoarei de precizie pe solurile bine pregatite. Vom afla de aici cum sa facem setarile ideale, cum sa manevram si cum sa realizam semanarea la sase randuri.

Din capitolul „Controlul buruienilor” aflam o serie de modalitati naturale de combatere a buruienilor care nu dauneaza catusi de putin solului. Autorul ne arata aici cum putem scapa de buruienile nefolositoare prin: ardere, prasit, sau  cu ajutorul sapei coliniare sau a plivitorului din sarma.

Sectiunea „Recoltarea de iarna” ne ofera un posibil plan de recoltare din serele reci si racoroase, dar si o serie de sfaturi utile de urmat pentru momentul in care vom incepe recoltarea legumelor in sezonul rece.

Capitolul „Marketing si economie” ne va convinge ca recoltele aspectuoase si prezentarea lor profesionista sunt secretele care ne ajuta sa vindem tot ce cultivam. Autorul ne ofera in acest sens sfaturi in legatura cu ambalarea,  stabilirea preturilor si modalitatile prin care putem realiza profit din aceasta activitate.

Din capitolul „Daunatori” vom afla cum putem scapa de sobolanii atat de daunatori culturilor din gradini, iar din cel referitor la insecte si boli vom afla ca nu insectele si bolile sunt problema, ele fiind mai degraba simptomele.  Prezenta lor este un semn exterior vizibil, care arata ca ceva nu este in regula cu plantele. De obicei este vorba de diferite deficiente in materie de minerale, de aceea, pentru a scapa de boli si insecte trebuie sa invatam care sunt  conditiile solului care favorizeaza cresterea optima si sa incercam sa le obtinem.

Sectiunea „Unelte pentru microferma” ne indruma sa gasim unelte bune, sa le modificam pe cele existente sau sa inventam altele, pentru ca, dupa parerea autorului trebuie sa inventam noi insine viitorul agriculturii la scara mica, asa  incat cu totii sa devenim si mai eficienti.

Capitolul „Insecte si boli” ne dezvaluie filosofia lipsita de agresivitate a autorului cu privire la insectele daunatoare si bolile plantelor. Astfel, el este de parere ca insectele si bolile nu sunt adevarata problema, acestea fiind mai  degraba simptomele faptului ca plantele nu sunt ingrijite asa cum trebuie. Cu alte cuvinte, sustine autorul, prezenta insectelor si a bolilor reprezinta diferite deficiente in materie de minerale, prin urmare, atunci cand observam ca  plantele nu merg bine, trebuie sa imbunatatim conditiile de crestere incercand sa aflam ce anume lipseste! 

In incheierea cartii, autorul realizeaza o adevarata pledoarie pentru practicarea agriculturii organice care, crede el, ne poate asigura tot necesarul de hrana proaspata si sanatoasa pe tot parcursul anului, traind in armonie cu natura,  si fara a agresa pamantul, plantele si pana la urma, pe noi insine in niciun fel. Mai mult decat atat, Eliot Coleman ne indeamna sa ne imbunatatim relatia cu natura, pentru ca numai astfel ne vom putea bucura in viitor de sanatate si de  un mediu bun pentru noi si copiii nostri.

Anexele cartii includ cele patru harti climatice care ofera posibilitatea comparatiei intre factorii climatului de iarna din diferite regiuni ale SUA; o lista cu efectele diferitelor temperaturi asupra plantelor; o lista cu surse de unde  puteti achizitiona diverse unelte si consumabile; o lista cu furnizori de seminte si soiuri recomandate din America si un tabel cu datele de semanare pentru recoltele de toamna si de iarna.

Iar daca inca sunteti neincrezatori in metodele lui Eliot Coleman, iata mai jos un argument in plus pentru a-i pune in aplicare sfaturile:

„Tocmai am terminat de cules primii morcovi, sfecla si ridichile din noua mea «sera rece», din Bedford, New York. Este nespus de placut sa culegi salata si legume proaspete in miezul iernii, iar eu le cultiv respectand tehnicile lui  Eliot Coleman. Ii sunt devotata lui Eliot de ani intregi, fiind intru totul de acord cu metodele lui de a cultiva iarna, primavara, vara si toamna legume si fructe gustoase si nutritive, cu un consum minim de combustibili fosili.  Felicitari pentru noul volum de informatii utile, practice, rationale si edificatoare.”

— MARTHA STEWART, autoare de bestsellere, editor de reviste, producator si gazda de emisiuni de televiziune laureate cu premiul Emmy

REVIEW-URI