Muscatura de mar. Un dialog monografic (1 ianuarie 2022 - 31 decembrie 2022)

„Cand Adrian Alui Gheorghe mi-a spus ca va publica o carte de dialoguri cu fiul sau, ideea m-a entuziasmat. Imi imaginam un interesant dialog de genul parinti si copii desfasurat pe tema hiatusului dintre generatii. A fost destul sa citesc prima pagina ca sa descopar ca am in fata o carte infinit mai complexa, ca cei doi protagonisti ai dialogului nu sunt atat un tata si un fiu, cat doi scriitori apartinand unor generatii succesive, curiozitatea celui tanar in legatura cu viata, opera si epoca inaintasului sau desfasurandu-se nu intre granitele biologice sau sentimentale ale unei familii, ci pe campul de lupta fara frontiere al istoriei literare si chiar al Istoriei. Este vorba, de fapt, despre o exhaustiva si extrem de nuantata monografie Adrian Alui Gheorghe (un dialog monografic spune subtitlul cartii!) care reuseste sa sugereze nu doar un portret al scriitorului, ci si un portret al epocii sale. In timp ce citeam interesantele intrebari, pline de curiozitate si empatie, prin care fiul construia portretul tatalui, ma intrebam ce ar fi daca, in a doua jumatate a cartii, rolurile s-ar inversa si tatal ar descoperi portretul si lumea fiului. Nu s-a intamplat asa, dar s-ar putea intampla – sper – intr-o carte viitoare.” (Ana Blandiana)

„Profund si autentic, exista un nevazut al acestei ample conversatii ce se revarsa, firesc, bland, asupra celor care, privilegiati desigur, aleg sa fie martorii unui asemenea text. Nu este o carte obisnuita de dialog(uri), bornele tematice, fastuoase si generoase, pe care le ating cei doi interlocutori, au valoarea unei transmiteri simbolice de la o generatie la alta. Mai mult, este un text fundamental despre viata si despre iubire si – un detaliu nu mai putin important – despre initiere. Pentru ca, desi aparent e clar, de fapt, nu se stie cine e fiul si cine e tatal, cine da si cine primeste. Cert este ca tatal si fiul ne daruiesc o minunatie de carte. Cititi-o cu ochiul mintii si cu inima sufletului dumneavoastra!” (Cristian Patrasconiu)

„Un mar plus un mar este egal cu un adevar! Dulceata marului, culoarea marului, puritatea miezului de mar rupt cu dintii, cu buzele, sunt de o senzualitate pe care omul o cauta in toate actele vietuirii sale, intr-o lume de o infinita frumusete. Din fericire, frumusetea lumii este la vedere, la suprafata, la indemana; din nefericire, noi o cautam, prea adesea, aiurea, in cotloane, in smarcuri.” (Adrian Alui Gheorghe)

„Dialogul nostru nu este, nici intr-un caz, un fel de Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie; traim intr-o epoca in care, daca tatal nu invata, in acelasi timp, de la fiu, este pierdut. Din acest motiv, intrebarile se pot intoarce oricand catre cel ce le-a formulat, acesta putand sa raspunda la fel de bine, in functie de cat timp a avut la dispozitie pentru a aduna experienta, amintiri etc.” (Vlad Alui Gheorghe)

Cuprins

Nota autorilor

IANUARIE. O fantana a murit de sete

? Fratele meu tocmai a disparut in fantana. Sunt singur intr-o livada plina cu meri infloriti. ? Copiilor din vremea mea nu li se dadea, la nastere, dreptul la copilarie. ? Oamenii depuneau intr-un cos mare, care se gasea intr-o masina neagra, a inspectorilor, toate zambetele. Da, erau rechizitionate si zambetele. ? Tata, te-am iertat ca ai pierdut cel de-al Doilea Razboi Mondial! ? Vecinii isi spuneau unul altuia, peste gard: „Naste Maria!” De mii de ani, Maria naste, in aceleasi chinuri, cu aceleasi sperante, iar fiecare nastere este o intemeiere. ? Numele este o cheie cu care deschizi si portile raiului, la o adica. ?i sufletul de dupa moarte pare sa se identifice cu numele de pe pamant. ? Realitatea imediata exista in raport cu capacitatea noastra de a ne-o imagina, de a o recepta. Dormi si visezi ca dormi, iar in cel de-al doilea nivel al somnului, visezi ca visezi. ? ?i in copilarie, ca si mai tarziu, am trait cu capul in nori si cu picioarele infipte adanc in pamantul cel mai concret. ? Mama, ca si patria, ca si limba materna, ca si amprentele digitale, ca si grupa sangvina sunt date de o instanta superioara, nu le poti nici nega, nici disimula, nici nu le poti schimba decisiv pe lumea asta. ? Ii este greu unui copil de astazi sa inteleaga ca exista viata si in afara internetului, a tabletei. Dar exista, a existat.

FEBRUARIE. Sa fii flamand e o chestiune de vocatie

? Cand am ramas izolat in abataj, cu minerul batran, Haliciuc, cativa sobolani au aparut de niciunde in perimetrul nostru. „E semn bun”, mi-a zis minerul. „Inseamna ca exista o cale de acces spre galerie.” ? Mi-e frica de imprevizibilul pe care, paradoxal, il astept. Mi-e frica de prostia ajunsa in pozitii-cheie in lumea noastra. De razboi imi este frica, pentru ca are toate imprevizibilitatile posibile. ? Pe tavanul pe care haladuiau umbre cu nemiluita, am vazut multe licorne si alte animale fantastice care isi cautau adapost in imaginatia mea. ? Suntem produsii contextelor si ai propriei memorii. ? Daca un om natang iti face un bine, chiar din intamplare, va cere recunostinta vesnica, va deveni tiranic. ? Omul de azi pare sa-si fi pierdut capacitatea sau facultatea de a admira. Este una dintre cele mai subtile calitati ale omului, care, din pacate, nu mai functioneaza. ? Doi batranei isi plangeau de mila unul altuia in timp ce, in curte, un cocos ii smotocea pe toti ceilalti cocosi din vecini. ? ?i, in timp ce-mi curgea sangele din nas si din ureche, urla: „Ba, pifanule, te dai intelectual…? Vrei sa zici ca tu citesti si eu sunt prost?” ? Vermutul este o bautura care se bea o singura data in viata. ? „Nu exista oras mai fru/ ca orasul meu,/aici a avut domiciliu fortat,/ o vreme, Dumnezeu.”

MARTIE. Daca treci prin iad, trebuie sa mergi cat mai repede, nu te opri!

? Am trait, de prea multe ori, sentimentul ca parca am furat viata asta, asa de grea mi-a fost supravietuirea. ? Armata nu se deosebea prea tare de puscarie, erau cam aceleasi conditii si aceleasi reguli. ? Paream un spion infiltrat in miezul Armatei Romane care putea devoala catre fortele inamice secretul ceaiului cu bromura. ? Noi am fi vrut un razboi cu NATO, ca sa ne ocupe, sa ne scape de comunism, dar NATO nu prea isi batea capul cu noi. ? Stateam intr-o cazarma, la Petrila, cu garduri de sarma, faceam instructie pe un platou, la Livezeni, de cateva ori pe saptamana. Intram in sut, in mina adica, la Lonea, in fiecare zi. ? Am ramas izolat in abataj, in urma unei surpari de carbune. Am stat mai bine de saisprezece ore izolat in ceea ce noi numeam „coperis”, acesta fiind un fund de abataj frontal.  ? E plina Romania de disidenti facuti „la fara frecventa”, de povestitori, la un pahar, ai gesturilor lor de curaj, ai bancurilor pe care le-au spus ei nevestelor, sub plapuma, ai infruntarii secretarului de partid, la sedinta. ? Multi „comorienti” de-ai nostri au primit aprobare de la partid sau de la securitate, ca sa fie disidenti. ? Libertatea nu o cuceresti, ea te cucereste pe tine. Esti liber in masura in care iti poti imagina ca esti liber.

APRILIE. Cum poti sa urli in soapta?

Ceausescu a fost o figura sinistra a istoriei noastre; din pacate, nu avem un proces real al epocii lui, prin care sa fie cunoscute dimensiunile raului pe care l-a facut lumii romanesti. ? Pe Ceausescu l-au executat in gand milioane de romani, in toti anii aceia. Eram uniti in ura, pe atunci; daca am fi fost uniti in iubire dupa moartea lui, eram departe azi. ? A trai pe lumea asta este o arta, ai nevoie de multa imaginatie. Cei mai multi oameni nu au imaginatie, din acest motiv nu traiesc, ci se chinuiesc sa o faca. ? Nu am simtit niciodata explicit ca Securitatea ar vrea sa ma ia in solda ei, e posibil sa fi fost monitorizat si sa nu fi corespuns „standardelor” sale de incredere. ? Noi am avut parte de un conducator scrantit la cap, paranoic, care a depasit orice limita in modul sau de a dispune de un popor. Dar un nebun nu o putea face totusi singur, a avut nevoie de oportunistii nostri, de profitorii din serviciile secrete si de activistii care roiau pe langa putere. ? Azi, o dictatura se poate baza pe lipsa de memorie a populatiei, pe lipsa de educatie istorica, pe lipsa de viziune individuala si colectiva, pe aceeasi lasitate istorica. ?i pe multa prostie, pe reactia revansarda a prostimii impotriva celor mai destepti. ? Cred ca am incheiat prima casatorie de dupa Revolutie, la Piatra Neamt, n-am stat niciodata sa verificam in documente.

MAI. Arta, inainte de a?ti da aripi, iti rupe picioarele

? Oamenii sunt pasari in cautarea unor colivii. Colivia este constrangatoare, dar si te apara de primejdii mai mari. ?i pe mine, scrisul m-a aparat de o multime de posibilitati de a-mi rata viata altfel. ? Cate flori, care sunt capodopere ale divinitatii, ale naturii, desavarsite ca forma, parfum, atitudine, nu sfarsesc sub copitele vitelor pe o pajiste? Cate flori nu sfarsesc in capita cu fan? ? Lumea noastra este plina de victimele scriitorilor prosti. Daca ne ascutim auzul, auzim gemetele victimelor, ale cititorilor care nu se mai regasesc in povestile povestasilor, in poeziile poetilor, in fabulele fabulistilor, in cronicile cronicarilor. ? Prin scris, patrund putin si intr-o lume paralela, intr-un timp paralel. ? Aceasta marota, fiindca poezia este o incifrare de sensuri, este folosita de toti versificatorii minori, mediocri, care, neavand ce spune, se ascund dupa un limbaj pretios. ? Apararea literaturii nationale, a culturii nationale ar trebui sa fie o chestiune de strategie nationala, prioritate a oricarei structuri publice, politice sau administrative, pentru ca, in afara culturii, nu exista identitate nationala. ? Ma indoiesc mereu ca literatura, ca poezia pot sa schimbe ceva, desi, in momentele bune, constat ca, fara poezie, fara poveste, lumea ar fi mai saraca. ? Cand literatura se va sfarsi, cred ca va fi un prohod vesel, personajele vor fi eliberate din opere, din carti si vor iesi in lumea reala. Va fi ca intr-o noapte a valpurgiilor. ? Cuvantul trebuie tinut in gura, ca pe anafura, inainte de a-l pune in circulatie.

IUNIE. Daca nu s?ar fi inventat scrisul, am fi putut vorbi mai departe cu Dumnezeu

E posibil, la un moment dat, dupa cum vedem ca evolueaza omenirea, sa ni se introduca si interdictia de a scrie. ? Am vazut oameni cu multi bani care erau saraci, dar am vazut si multi oameni fara bani, care erau bogati. ? Am avut mereu in minte o alta asezare a lumii, aceea ca fiecare om sa se apuce si sa faca ceea ce simte ca poate sa faca, sa nu intre nimeni pe teritoriul celuilalt. ? La sosirea Regelui Mihai la Putna, desi politia a obstructionat caile de acces, oamenii au venit peste campuri, pe jos. ? Acum sunt un spectator ingaduitor al lumii din jur, nu mai am aceeasi capacitate si dorinta de a pribegi. ? Am fost, de multe ori, fericit, cand lumea ma considera nefericit si am fost nefericit cand lumea ma considera fericit. Fericirea nu o cauti, din cate am aflat eu, cel putin, din lumea asta; ea te cauta, totul e sa te gaseasca, sa fii la locul potrivit atunci cand te cauta. ? Niciodata, de cand omenirea a fost masiv alfabetizata, nu au fost scrise atat de multe carti, care sa fie din ce in ce mai prost citite. ? Memoria nu poate fi sufocata nici cu pamant, nici cu apa, nici cu ignorare. ? Sunt oameni care nu au nicio calitate clara, limpede. Acesti oameni, care sunt foarte, foarte multi, au o singura sansa ca sa se realizeze: sa fie oameni buni. Sa fie buni, pur si simplu. ? In spatele fiecarei reusite, sta o ratare, mai mare sau mai mica, in functie de implicarea fiecaruia in parte.

IULIE. Credinta, ca si iubirea, iti da sentimentul ca esti acasa pe lumea asta

Cele mai detestabile, mai tragice si mai deplorabile lucruri s-au intamplat in istorie din momentul in care credinta a fost preluata (transformata) in ideologie. ? Nu ni se inoculase in suflete imaginea unui Dumnezeu rau, pedepsitor, ci a unuia bun, bland, cu care trebuia sa ramai in relatie ca sa iti poti indeplini toate cele pe care le voiai a face. ? Sunt asa-zisi politicieni care murdaresc si portul traditional, asa cum au facut-o si acei politicieni din interbelic incalziti de gustul puterii. ? Prietenia e o haina cu care ii imbraci, ii impodobesti pe unii, pe multi din preajma. ? Cum poti sa ii pierzi pe prieteni? Cei mai multi se ratacesc singuri, nu trebuie sa faci ceva pentru a-i pierde. ? Daca as avea putere de decizie, as introduce ca obligatorie scrierea de jurnal la varsta anilor de liceu; aceasta ar fi o practica care ar disloca energii din creier, din suflet. ? Singurul lucru pe care il poti darui cu folos celor din preajma este timpul. Ce frumos suna: „Iti daruiesc cinci minute din viata mea! ?tii sa le primesti?” ? Dusmania gratuita este rodul celui mai insidios mecanism care pune universul in miscare: invidia. ? Matematica ne da sa mancam, poezia ne invata sa traim. ? Primul care nu a fost corect politic a fost chiar Dumnezeu care, in loc sa tina cont de opiniile progresiste ale vremii sale sau sa le prefigureze, anticipeze pe cele ale veacului nostru, s-a apucat sa faca lucruri discutabile mai tarziu.

AUGUST. Deschide ochii si lasa sa intre aer proaspat in lumea ta!

O vreme, am dormit pe un pat din reviste si ziare, pentru ca nu aveam bani sa imi cumpar un pat adevarat. ? Chiar daca nu iti poti duce viata asa cum vrei,/ macar incearca pe cat poti/ sa nu o degradezi/ din prea mult contact cu lumea. ? „Caci ce e gloria in poezie?”, a continuat sa peroreze poetul, „sa vii la o redactie de rahat ca asta si sa ai de-a face cu toti tampitii care nu au alta treaba decat sa scrie...” ? Dora ne-a insirat unul cate unul si ne-a perchezitionat pe fiecare in parte, sa vada daca nu ascundem sticle cu bautura pentru Nichita. ? Cum a facut Nichita Stanescu cinste cu un bilet de tren. ? Avem nevoie de „permanenta Eminescu” pentru a ne legitima cultura, identitatea, istoria chiar. Pot parea cuvinte mari, dar, uneori, avem nevoie si de ele pentru a spune cine suntem. ? Cand viata ti se blocheaza si simti ca rutina se transforma in rugina, fugi de-acasa. ? Neomarxismul? E o demonstratie ca exista fantome, ca ele sunt puse in miscare de minti diabolice. ? Sintagma propriu-zisa, cea a „politicii corecte”, a aparut dintr-o gluma din benzile desenate. Gluma s-a ideologizat, ajungand sa bantuie astazi nu numai America, dar si Europa, ba chiar lumea intreaga. ? Primul care nu a fost corect politic a fost chiar Dumnezeu care, in loc sa tina cont de opiniile progresiste ale vremii sale sau sa le prefigureze, anticipeze pe cele ale veacului nostru, s-a apucat sa faca lucruri discutabile mai tarziu. ? „Annuska a si cumparat uleiul de floarea-soarelui, si nu numai ca l-a cumparat, dar l-a si varsat. Asa ca sedinta nu va mai avea loc.”

SEPTEMBRIE. Propria viata este efectul imaginatiei, traiesti ceea ce iti poti imagina ca traiesti

? „?efu’, o sa le fie greu astora sa se inteleaga cu noi, fiindca niciunul nu stie pe aici romaneste.” ? Imi amintesc o anecdota cu un autograf pe care i l-am dat lui Luca Pitu, pe cartea mea de debut. ? Poetul avea un obicei, nu bea vodci mari, ci numai vodci mici. Asa ca daca voiai sa il tratezi cu o vodca mare, ii cumparai doua vodci mici. ? Parem insa ca ne-am intors azi la un duios analfabetism, cand omul vorbeste prin… lucruri. ? Intr-un „magazin complex”, un mall, dintre cele care ne sunt la indemana azi, cu zeci de mii de marfuri, la discretie, vorbirea e o goana dupa noutati, dupa chilipiruri, dupa oferte, asa cum era, la inceputul istoriei, goana omului vanator-culegator prin padurile pline de „oferte” de cules si de vanat. ? ?i acum, adesea, mai iau cate o carte de povesti si citesc fara nicio prejudecata; de fiecare data, textul si intriga dintr-o poveste ma conving de adevarul lor. ? In literatura, poti fi gigantul gigantilor, poti sa faci dreptate, poti sa infrangi raul dintr-o simpla manuire de condei. ? Copacii din livada noastra aveau nume, traiam toate etapele si anotimpurile implicati in emotia fiecarui cires, prun, mar. ? Literatura de azi, scrierile de azi sunt ambalate frumos, li se aplica etichete pompoase, cu sclipici, cu impact psihologic si se vand ca marfa de categoria intai. ? O generatie care nu isi reconsidera inaintasii, care nu ii citeste, va disparea inaintea inaintasilor. E ceva ce nu mai trebuie demonstrat, face parte din jocul evolutiei.

OCTOMBRIE. Povestea e cel mai frumos lucru „neintamplat” care i se intampla omului

? Cartea lui Tedy Arman am scris-o in cateva zile, am mers pe formula „instalatiei poetice”, o improvizatie care hraneste foamea de noutate, intr-o cultura normala. ? Poezia e matematica in delir./ Realitatea este apogeul imaginatiei. (...) In laturi cu tristetile fabricate prost!/ In laturi cu miorlaiala simturilor! ? In literatura romana, poate sa apara acum si Goethe, in varianta mileniului trei, ca tot va trece neobservat. ? „Voi ati facut dragoste/ in fata unui motor in functiune?/ Eu, da, cu grasa Marlena/ de la vopsitorie...” ? Sunt femei, cele mai multe, a caror ocupatie de baza este aceea de a fi frumoase. ? Povestea e cel mai frumos lucru neintamplat care i se intampla omului. ? Daca povestile de odinioara, de pe cand „a fost odata ca niciodata”, te duceau pe taramul de dincolo, povestile de azi te invart prin noroiul realitatii si te leapada la un colt de lume. ? Sunt critici literari care fac poezia frumoasa, scriind despre ea, dar sunt o multime care o uratesc. Cum sunt si poeti care uratesc poezia, sa ne intelegem. Sunt cititori care uratesc poezia, asa cum sunt cititori care o fac frumoasa. ? Actul lecturii il consider un act de viata, insa mult mai rafinat. ? La butoanele deciziilor culturale sunt numai improvizatii, diplomatia culturala este virusata de politic, de cumetrialitate, de ignoranta, de prostie, de interese de clan, altele decat cele culturale.

NOIEMBRIE. Tu ai un cuvant in pantec, daca nu?l spui mori si lasi toate bogatiile

Scriitorul prost este criminalul moral al cititorului si al literaturii. Lumea noastra este plina de victimele scriitorilor prosti. ? Mizele sunt mici de tot, scriitorul roman vrea sa isi convinga vecinul de bloc de talentul lui, de harul lui, de margica operei sale, nu se arunca in prapastia cu destine mari, de acolo de unde risti sa nu mai apari niciodata. ? Paunescu, cu voce baritonala, il anunta pe amicul din Botosani ca are inundatie acasa, intrerupe emisiunea, baga pauza publicitara. ? Aceasta sintagma, „loc de veci”, este relativa, pentru ca acel loc de veci, pe care il primeste cetateanul de onoare, este doar pentru douazeci si cinci de ani. Daca nu esti destul „de personalitate”, vesnicia este destul de scurta. ? Lui Traian Basescu i-am iertat multe, pentru ca i-a batut, fara drept de apel, la alegeri, pe Geoana, pe Ponta, pe Dan Voiculescu si pe altii, dupa principiul ca rechinii se devoreaza intre ei. ? Profesorii sunt buni, daca ii gasesti atunci cand ai nevoie de ei. Cand ai de trecut o prapastie, nu ai nevoie de profesor de pian, ci de cineva care se pricepe la cum se face o punte peste prapastie. ? Suntem la „portile Europei literare”, iar cearta dintre generatiile literare seamana (daca este!) cu o cearta a cersetorilor la poarta la care se imparte sambata ceva de pomana. ? Cine „facea frumos” era lasat sa zburde prin curtea partidului si aratat lumii: „Uite ce liber este scriitorul roman! Ceea ce vedeti la gatul lui nu e un lant adevarat, e doar o podoaba pe care si-a castigat-o singur, fiind disciplinat si intelegator”. ? Ajuns pe scena, poetul a spus foarte rar, explicit: „Decat sa scriu despre Partid/ Mai bine ma sinucid”. S-a facut liniste in sala. ? Bucurestenii s-au uitat in textele provincialilor cu oarecare precautie, sa nu ia niscaiva microbi.

DECEMBRIE. Dumnezeu, ca si prietenul, nu vine cand il chemi, dar intotdeauna vine la timp

Nu am avut nicio clipa, in viata asta, vreun complex in fata strainului, nu m-am considerat nici mai presus, dar nici mai prejos in fata lui. ? M-a interesat in viata asta strainul purtator de alt orizont cultural, de „alta forma” de civilizatie, dar si strainul biblic, purtatorul de mesaj, calatorul obosit de drum si de introspectie, de experienta drumului, strainul inspirat, mesagerul. ? Cu cat suntem mai diferiti, cu atata ar trebui sa ne cautam mai mult unul pe altul, nu ca sa intram in teritoriul celuilalt, ci sa comunicam despre ceea ce suntem, sa ne impartasim experientele culturale, morale, umane. ? Intr-o lume grabita si mai putin atenta la nuante, la abstractiuni, trebuie sa ii dai cititorului o poezie mai putin subtila, cu un mesaj la vedere. ? „Obsidianul negru de la Danegorska” e un poem scris de un extraterestru, care a vizitat candva, nu foarte departe in timp, pamantul si a scris ceea ce a vazut. Textul s-a pastrat imprimat pe un obsidian, care a functionat ca o memorie externa, acesta fiind descoperit in urma exploziei unui obiect neidentificat, prin anii 1980, la Danegorska. ? Pentru multi dintre tinerii de azi, sa le dai sa citeasca douazeci de carti este o pedeapsa mai mare decat sa ii izolezi intr-o celula sau pe o insula pustie. ? Eu faceam umor si din foamea cea mai neagra, Aurel problematiza si cea mai banala chestiune cotidiana. ? In perioada comunista, a functionat cenzura, dar, mai grav, a functionat autocenzura. Am fost dresati pana la a ne crea, in interior, teritoriul interzis, ideile interzise, cuvintele interzise. ? Scapati cumva de tinerete si veti deveni, cu adevarat, liberi!

Adrian ALUI GHEORGHE s?a nascut la 6 iulie 1958, in comuna Grumazesti, satul Topolita, judetul Neamt. Numele tatalui: Constantin. Numele mamei: Maria. Numele de familie al mamei: Silea. Este ultimul copil dupa Maria (1941), Gheorghe (1943), Constantin (1944), Vasile (1950). Copilaria in satul natal, la doi kilometri de Casa Memoriala „Ion Creanga”, in perimetrul extrem de fertil spiritual si cultural al Cetatii Neamt, al Manastirilor Agapia, Agapia Veche, Varatec, Neamt, Secu, Sihla, Sihastria, Icoana, Pocrov. ?coala primara si elementara, inceputa in anul 1965: in satul Topolita. De aici, retine numele invatatorului Ion Gaina si numele profesorului de limba si literatura romana, Emil Barsan. In anul 1972, la 9 ianuarie, ii moare tatal din cauza unor complicatii pulmonare si cardiace provocate de una dintre schijele pe care le avea in corp din al Doilea Razboi Mondial. Din cauza problemelor financiare ale familiei, in anul 1973, la absolvirea scolii generale, se inscrie la o scoala profesionala de chimie, de trei ani, la Piatra Neamt. Paradoxal, este o perioada extrem de fertila cultural, scoala are o biblioteca impresionanta pe care o frecventeaza pana la epuizarea fondului de carte. Pentru ca este pasionat de lectura, conducerea ii fixeaza un program special in cadrul „scolii profesionale”, care ii permite sa isi petreaca multe ore din zi in biblioteca. Citeste, atunci, „integral”, Dostoievski, Tolstoi, Shakespeare, Gogol, Cehov, Maupassant, Turgheniev, Camus, Sartre etc., dar si multa poezie romaneasca si in traducere.

Se angajeaza ca operator chimist la combinatul de profil de la Savinesti, urmeaza cursurile Liceului „Calistrat Hogas” din Piatra Neamt, la „seral”. In anul 1978, in octombrie, este incorporat pentru serviciul militar obligatoriu. Prima parte a serviciului militar o „executa” la Caracal, la o unitate de infanterie, in partea a doua, din mai 1979 pana in martie 1980, fiind trimis la minele Livezeni, Petrila si Lonea, unde lucreaza in subteran, ca vagonetar si ajutor de miner. La revenire „in civilie”, continua sa lucreze la acelasi combinat chimic si sa urmeze cursurile de liceu, pe care le incheie in anul 1981. Din anul 1981, renunta la munca in fabrica si este, pe rand, profesor suplinitor, predand limba si literatura romana, franceza, latina, istorie, dar si chimie (!), la scoli din Petricani, ?ibucani si Pipirig, din zona Neamtului. Din anul 1986, primeste o catedra „de creativitate” (ceea ce azi se numeste creative writing) la Casa pionierilor din Piatra Neamt, unde selecteaza si initiaza elevi de la scolile generale si de la liceele din Piatra Neamt in promovarea performantei in creatia literara. Intre elevii de atunci, care au facut performanta, mai apoi, se numara Constantin Acosmei, Livia Iacob, Codrin Dinu Vasiliu, Antoaneta Dohotaru, Rodica Potoceanu, Nicoleta Purcaru s.a.

In anul 1982, este admis la Facultatea de Filologie, din cadrul Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, specialitatile „limba si literatura romana – limba latina”, cursuri fara frecventa. Isi incheie studiile universitare in anul 1987, cu o lucrare de licenta la specialitatea „literatura latina”, sub coordonarea unui mare latinist, Traian Diaconescu: Paradigma erosului in poezia lui Ovidius. In perioada 1999–2004, pregateste si isi sustine doctoratul la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, in coordonarea unuia dintre cei mai importanti carturari romani postbelici, Profesorul Petru Ursache, cu lucrarea Tinerete fara batranete si sentimentul tragic al timpului.

In Decembrie 1989, participa la ceea ce s?a numit „Revolutia romana”, la Piatra Neamt, vorbeste multimii din balconul „judetenei de partid”, alaturi de Aurel Dumitrascu, scrie editorialul primului „ziar liber de comunism” din judetul Neamt, ziarul Ceahlaul”, in seara zilei de 22 decembrie 1989, cu titlul „Dupa cea mai lunga noapte”. Refuza, mai apoi, titlul de „revolutionar”, considerand oportunitatile oferite de acest titlu o adevarata „deturnare morala” a adevaratei Revolutii. In ziarul Ceahlaul, sub titlul de „Cronica de cinci secunde”, in perioadele 1994–2001 si 2004–2007, scrie peste patru mii de „editoriale”.

Din 1990, este ziarist la ziarul Ceahlaul, inspector la Inspectoratul Judetean de Cultura Neamt (1990–1991), director al Complexului Muzeal Judetean Neamt (1991–1993), consilier la Directia pentru Cultura a Judetului, director al Directiei pentru Cultura in perioadele 1996–2000 si 2004–2013, profesor asociat la Academia de Muzica „Gheorghe Dima” din Cluj?Napoca, filiala Piatra Neamt, unde preda „estetica generala si muzicala”, din anul 2005. A fost ales consilier local, la nivelul municipiului Piatra Neamt, in legislaturile 1992–1996, 2004–2008 si 2020–2024; deputat in Parlamentul Romaniei, in Circumscriptia Neamt – membru al Comisiei de Cultura, Arte si Mijloace de Informare in masa a Camerei Deputatilor in anul 2008.

Din anul 2013, preia, prin concurs, postul de director al Bibliotecii Judetene „G.T. Kirileanu”, de unde este „executat politic”, in anul 2017, de un comando judetean, dirijat de niste personaje politice discutabile ale locului, cu sprijinul unor scriitori locali care au deturnat, „prin efort conjugat”, o activitate culturala performanta, bine perceputa in judet si in tara. Intreaga actiune demolatoare a acestui „desant” este descrisa, cu documente si cu un imens val de empatie si sustinere, de solidaritate intelectuala si umana, in cartea Supravietuitor in Romania lor (Editura Conta, 2020). In instanta, isi recastiga postul, drepturile materiale, dupa doi ani de procese, perioada in care nu i se ofera niciun loc de munca in oras si in judet, traind la limita umilintei. Desi este cetatean de onoare al orasului Piatra Neamt din anul 2005, primarul de atunci, Dragos Chitic, refuza sa ii ofere o varianta de supravietuire. In anul 2017, in decembrie, sustine concursul si castiga postul de director adjunct al Institutului Cultural Roman de la Praga. Face pregatirea diplomatica, la Ministerul de Externe, in perioada ianuarie–aprilie 2018, plecarea la post este zadarnicita politic, fara nicio explicatie. Ministrul Teodor Melescanu i?a refuzat o audienta. Demersurile facute la Administratia Prezidentiala si la Comisia de abuzuri a Senatului Romaniei au ramas, de asemenea, fara niciun raspuns.

Activitate culturala, initiative culturale si civice, participari la proiecte nationale (selectiv):

? este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania incepand cu  anul 1990 si membru in Consiliul de Conducere al USR, in perioada 1996 – 2008; ? este membru al PEN Clubului Roman din anul 1990 si vicepresedinte al PEN Clubului Roman in perioada 2014–2016; ? cofondator din anul 1990 si director al revistei de cultura Antiteze in perioada 1996–2007; ? fondator si director al revistei de cultura, arte, atitudini Conta, aflata sub egida USR, din anul 2010 si pana in prezent; ? fondator al Asociatiei Culturale „Conta” care conserva si promoveaza valorile culturale ale zonei Neamt (din 1996); ? initiator al Galeriei de Arta „Lascar Vorel” din Piatra Neamt (1993); ? initiator al proiectului de amplasare a unui bust Mihai Eminescu in Piatra Neamt (2014); ? initiator si organizator al actiunii „Saptamana Culturala Romaneasca” la Ambasada Romaniei de la Budapesta (1998); ? organizator al Colocviilor Nationale de Poezie si Critica, editii anuale, in perioada 1992–2006; ? initiator si organizator al Concursului National de Debut „Aurel Dumitrascu”, din perioada 1993–2015; ? organizator si co-organizator al Bienalei de Arta Plastica „Lascar Vorel”, in perioada 1997–2000, 2005–2010; ? realizator al antologiei Poetii orasului Piatra Neamt (Editura TipoMoldova, 2015).

Participari internationale (selectiv): ? in anul 1995, participa cu o comunicare la Conferinta europeana „Identitate culturala in societatile multiculturale” de la Stockholm; ? in anul 2012, la propunerea Uniunii Scriitorilor din Romania, participa la Congresul Scriitorilor Francofoni de la Alger, reprezentand Romania, unde sustine o conferinta cu o tema contextualizata temei generale, despre „autofictiunea literara”; ? face parte din grupul de scriitori care reprezinta Romania la Targul International de Carte de la Frankfurt (2013 si 2018), la Targul International de Carte de la Belgrad (2015), la Targul International de Carte de la Ierusalim (2017) si la Targul International de Carte de la Beijing – China (2019) ? sustine Conferinta „Apostolat literar romanesc in lumea hispanica” la Universitatea „Alcala de Henares” din Madrid (2019) la invitatia comunitatii romanesti din Spania.

Premii si distinctii:

? Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania, pentru anul 2001, pentru volumul de poezie Ingerul cazut, iar in anul 2014, pentru romanul Laika; ? Premiul Filialei Iasi a Uniunii Scriitorilor din Romania pentru volumele: Cantece de ingropat pe cei vii (1993), Titanic svaiter. Momente si schite (1994), Complicitate (1998), Goliath (1999), Romania pe intelesul tuturor (2004), pentru ingrijirea editiei Carnete maro (volumele I-IV) de Aurel Dumitrascu (2006), pentru volumul de poezie Paznicul ploii (2010), pentru romanul Urma (2014); Premiul filialei Iasi a USR pentru intreaga activitate, in anul 2013; Premiul Filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor din Romania pentru volumul Zugzwang sau Strada cu o singura iesire (2018) si pentru volumul de poezie Comunitatea artistica (2021); ? Premiul Festivalului de literatura romano-canadian „Ronald Gasparic” (Iasi, 2008); ? Premiul National de Poezie „Poesis”, Satu Mare, octombrie 2008; ? Premiul „Balcanica” al poetilor din Balcani, Braila, 2010; ? Premiul anual pentru Poezie al Revistei Convorbiri literare (2000); ? Premiul anual al revistei Ateneu, pentru poezie (2000); ? Premiul Salonului International de Carte de la Oradea (1999); ? Premiul Asociatiei Scriitorilor Bucovineni (1998); ? Premiul „Opera Omnia” al revistei Arges (Pitesti, 2009); ? „Premiul National pentru Poezie” (Targu Jiu, in cadrul Atelierului National de Poezie „Serile la Bradiceni”, 2015, presedinte de juriu: Gh. Grigurcu); ? Premiul „Nichita Stanescu” al Serilor de Poezie de la Desesti – Maramures, pentru volumele Intimitatea absentei (1992) si pentru intreaga opera, in anul 2019; ? Marele Premiu Liviu Rebreanu pentru proza, Bistrita, 2017;

? Meritul Cultural in grad de Cavaler, grad A, in anul 2000 si Meritul Cultural in grad de Ofiter, grad A, in anul 2010, conferite de Presedintia Romaniei;

? Cetatean de onoare al municipiului Piatra Neamt din anul 2005.

Opera sa, poezie si proza, a fost tradusa in volume de autor si antologii, in limbile germana, franceza, rusa, engleza, sarba, slovaca, ceha, spaniola, araba, suedeza, macedoneana, maghiara, italiana, turca, chineza etc. (Fisa de Dictionar realizata de Vlad Alui Gheorghe)

Vlad ALUI GHEORGHE s-a nascut la Piatra Neamt, in anul 1992. A debutat, in anul 2013, cu volumul de versuri Fratele mut. La nord apa e curata (Editura Paralela 45, Pitesti), volum ce i-a adus Premiul de debut al USR Iasi, precum si Premiul de debut „Iustin Panta” al USR Sibiu; in anul 2016, publica volumul de versuri Disco 2000 (Editura Charmides, Bistrita), ambele sub pseudonimul Vlad A. Gheorghiu, la care a renuntat intre timp. A tradus volumul de versuri Linistea si taina launtrica (Editura Doxologia, Iasi) a actorului american Jonathan Jackson, cat si grupaje din poezia americana, din diverse generatii, pentru reviste literare din tara. In anul 2022, in urma unei cercetari doctorale, publica volumul Aurel Dumitrascu – Studiu monografic (Editura Junimea), cercetare care a dus si la editarea lucrarii de licenta a lui Aurel Dumitrascu, Imagine si discurs poetic la poeti din deceniul 7 (Editura Alfa, 2020, Iasi).

A publicat poezie, proza scurta, traduceri si studii in majoritatea revistelor literare din tara. Poemele sale au fost traduse in limbile engleza si franceza in cadrul catorva proiecte literare. A fondat Reflector, un proiect de (re)descoperire a poeziei si a vocilor noi din poezia tanara romaneasca.

Din ianuarie 2023, detine rubrica Polifonic din revista culturala Arges, unde scrie despre muzica alternativa romaneasca. Din anul 2017, canta in formatia de rock alternativ Adam’s Nest, alaturi de care a lansat doua albume.