Psihologie criminologica. Rolul psiho(pato)logiei clinice in descifrarea comportamentului criminal

Psihologia criminologica (Criminological psychology, psychologie criminologique sau Kriminologische Psychologie) nu este psihologie criminalistica, nici psihologie judiciara, nici psihologie juridica si nici forensic psychology.

Din pacate, criminologia ramane o stiinta nu foarte vizibila in Romania. Legata mai mult de studiul dreptului penal decat de cel al psihologiei, criminologia romaneasca respira prin unele cursuri la facultatile de drept, sociologie, in rare cazuri, psihologie, nivel licenta sau master. Efectul cunoasterii ramane unul caldut, cu unele figuri academice scoase la inaintare cand interesul Dreptului o cere.

Din partea psihologiei, criminologia romaneasca nu are nume care sa reprezinte etic, deontologic, profesionist domeniul. Eliminam, in acest context, acei mascarici academici care isi fac reclama la infinit pe diferite posturi TV sau in online; mai mult, care au cooperat cu alti bufoni din sfera stiintelor criminale, promovandu-i asiduu in mass-media.

Prin analogii fortate, tinerii de astazi vad psihologia judiciara si/sau criminalistica pe acelasi piedestal cu psihologia criminologica pentru ca mascaricii si bufonii de mai sus, care ar fi trebuit sa fie un exemplu de demnitate profesionala, au batut mana peste un domeniu in care nu au/aveau dreptul sa se erijeze in specialisti competenti.

Chiar daca realizeaza progrese mici, particulare, invizibile la nivel international, criminologia si psihologia criminologica din Romania nu prezinta interes real. Cat timp dinozaurii academici practica infidelitatea si adulterul academic, n-am putea vorbi despre o criminologie/psihologie criminologica tanara, dar matura.
Din pacate, contextul pandemic pune piedici serioase unor domenii noi, care ar putea aduce societatii, prin intermediul Legislativului, solutii.

O mai buna vizibilitate in mass-media a criminologiei, dar si niste interventii mai acerbe pentru psiho-educatia populatiei ar putea fi una dintre acele solutii. Din pacate, mascaricii si bufonii amintiti inca topaie in mentalul si vizualul societal, prin debitarea unor platitudini care nu au nicio legatura cu psihologia criminologica si/sau criminologia evidence-based/stiintifica.

Acest amatorism ieftin, dar care implica tone de plagiat si autoplagiat ne face sa regresam ca indivizi si societate de la un an la altul. Daca priviti cu ochi critic informatia, veti vedea ca, din gura acestor falsi guru, noul nu exista.

Acest volum are menirea de a evidentia rolul psihologiei si al psihopatologiei clinice in descifrarea comportamentului criminal sau care ar putea devein criminal. Sunt incluse si informatii incipiente referitoare la Chestionar de Evaluare a Fantasmelor Sexuale (CEFS).

Cartea se adreseaza studentilor si specialistilor din zona psihologiei, dreptului, sociologiei, antropologiei, psihiatriei, probatiunii, penitenciarelor, cat si publicului larg avid de a afla cum poate o minte sa devina „criminala”. Autorul

ARGUMENT / 7
2016
 NOIEMBRIE
5 / Suicidologia dincolo de granitele psihiatriei, psihopatologiei, sanatatii publice/mentale, psihooncologiei, psihologiei clinice si psiho-criminologiei /19
9 / Kilometrizarea indelung-rabdatoare a agresivitatii /21
12 / Spune-mi cum mergi ca sa-ti spun cine esti! /23
DECEMBRIE
15 / Despre superioritate, falsa modestie si smerenie /25
2017
APRILIE
5 / Clinica delirurilor de interpretare si de gelozie. Relatii intime, avocati, expertize / 29
12 / Sindromul Othello versus Sindromul Dalila. Relatii intime, avocati, expertize (II)/ 36
14 / Delirul de interpretare: delir de falsificare. Relatii intime, avocati, expertize (III)/ 40
19 / Orgoliul si „gandirea falsa”: ingrediente ale simptomatologiei persoanei cu delir nehalucinator. Relatii intime, avocati, expertize (IV)/ 43
MAI
17 / Tulburarea de personalitate borderline. Elemente asociate ale narcisismului si perversitatii morale (II) /49
23 / Tulburarea de personalitate borderline. Elemente asociate ale narcisismului si perversitatii morale (III)/55
28 / Te urasc, nu ma parasi / 61
29 / Cand persoana cu simptomatologie psihotica te urmareste, iar urmarirea se transforma in hartuire / 65
IUNIE
15 / Obiectificarea si obiectificarea sexuala. Aceeasi moneda, fete diferite/67
21 / Analogie „tatuaj – personalitate multipla” in anchetele penale din Romania /70
IULIE
2 / „Delirurile vietii cotidiene”, Leonard Shengold. Cartea de duminica/ 71
AUGUST
7 / Despre injunghierile „la intamplare”. Cazul Mioveni /74
OCTOMBRIE
25 / Psihologia manipulatorului. Arta de a influenta dependenta afectiva patologica/77
28 / „Depistarea impostorilor virtuali”, Tyler Cohen Wood. Cartea de duminica/ 81
NOIEMBRIE
5 / Cartea de duminica. „Legile fundamentale ale imbecilitatii umane”, Carlo M. Cipolla/ 84
12 / Cartea de duminica. „50 de mari mituri despre sexualitatea umana”, Pepper Schwartz si Martha Kempner/ 86
DECEMBRIE
2 / Fantasmele paralele sau intermediare in actul criminal/90
6 / Cantitatea de prizonieri in inchisorile lumii. Statistici/ 93
20 / De la rapoartele tehnico-stiintifice la „Dristor 1” si expertizele psiho-criminologice / 94
2018
IANUARIE
6 / Posibil profil psiho-criminologic al agresorului sexual din Drumul Taberei / 99
8 / Sexualitatea noastra cea de toate zilele/ 102
MARTIE
4 / Cartea de duminica. „Insatiabila. Jurnalul erotic al unei tinere frantuzoaice in Spania”, Valérie Tasso/ 105
APRILIE
4 / De ce triplul homicid de la Brasov risca sa fie inteles gresit de cei multi /106
21 / Despre abuzul sexual si alte aspecte ale sexualitatii.
Interviu acordat si nepublicat/ 108
 IUNIE
1 / Da, „La multi ani!” si copilului din centrele educative si de detentie! / 114
19 / Paternitatea Registrului National al Infractiunilor Sexuale. Sau despre castigul (psiho-) criminologiei in Romania centenarului / 116
AUGUST
6 / Chestionarul de Evaluare a Fantasmelor Sexuale (CEFS). Pasi inainte / 121
 DECEMBRIE
17 / Denis Szabo si Criminologia/ 122
BIBLIOGRAFIE /125



ISBN: 978-606-28-1169-3
Anul publicarii: 2020
Editia: I
Pagini: 128
Editura: Editura Universitara
Autor: Alin Les

REVIEW-URI