Rabdarea. Talcuire la rugaciunea sfantului Efrem Sirul
PRP: 10,00 lei
?
Acesta este Prețul Recomandat de Producător. Prețul de vânzare al produsului este afișat mai jos.
Preț: 9,00 lei
Diferență: 1,00 lei
Disponibilitate: stoc indisponibil
Autor: Serafim Alexiev
Editura: SOPHIA (S)
DESCRIERE
Traducere din limba bulgara de Gheorghita Ciocioi
Dumnezeu spune: Mila voiesc, iar nu jertfa! (Osea 6, 6; Matei 9, 13). Inima milostiva, dragoste catre aproapele, si nu jertfe mari, care adesea slujesc la hranirea mandriei noastre, slavei desarte si orgoliului! Mila, iar nu jertfa!
Sa ne smerim si sa ne impacam unii cu altii, iar nu sa ne mandrim si sa ne dezbinam! Ca de veti ierta oamenilor gresealele lor, ierta-va si voua Tatal vostru Cel ceresc; iar de nu veti ierta oamenilor gresealele lor, nici Tatal vostru nu va va ierta gresealele voastre. (Matei 6, 14-15)
Cuprins:
Capitolul 1. Deosebirea dintre rabdarea lumeasca si cea crestina
Capitolul 2. Sfintii nevoitori– chipuri si invatatori ai adevaratei rabdari
Capitolul 3. Rabdarea crestinilor de odinioara si rabdarea noastra
Capitolul 4. Dusmanii rabdarii
Capitolul 5. Greutatea nevointei rabdarii pana la sfarsit
Capitolul 6. Rabdare– Mantuire
Nota biografica
Capitolul 1: Deosebirea dintre rabdarea lumeasca si cea crestina
Rabdarea este o mare virtute numai daca e unita cu smerita cugetare. Ea aduce biruinta si praznuire in sufletele celor ce cred in Hristos, printr-o bucurie pasnica. Noi fericim pe cei ce au rabdat (Iac. 5, 11), pentru ca ne dam seama de maretia acestei nevointe.
Exista doua feluri de rabdare: unul este cel obisnuit, omenesc, nedesavarsit dupa manifestarile si motivele rabdarii, si il vom numi lumesc. Iar celalalt este desavarsita rabdare, amintita prin neobisnuitele semne ale indelungii rabdari dumnezeiesti. Aceasta este rabdarea crestineasca. Ea incepe acolo unde sfarseste obisnuita rabdare. Izvoarele ei sunt in nesecatul har dumnezeiesc, daruit din abundenta celor smeriti.
Care rabdare a avut-o in vedere Sfantul Efrem Sirul, atunci cand ne invata sa ne rugam in acest chip:„Iar duhul rabdarii da-mi-l mie, Doamne!”? In mod cert, nu rabdarea omeneasca, cu nedesavarsirile ei, ci acea rabdare care isi are temelia in Dumnezeu– harica, fara prihana, desavarsita rabdare–, pentru ca aceasta ne conduce catre mantuirea cea vesnica. Aceasta este rabdarea despre care Hristos spune: Prin rabdarea voastra veti dobandi sufletele voastre! (Luca 21, 19) Aceasta este rabdarea in numele lui Dumnezeu, rabdarea crestinului, care doreste sa dezradacineze din sine pacatele contrare ei: supararea, mania, razbunarea, rautatea, osandirea si altele. Aceasta este rabdarea care se arata cu putere intre rautatile din lumea aceasta si care biruie si pacatul, si pe diavol cu ajutorul Atotputernicului Dumnezeu. Pentru dobandirea unei asemenea rabdari, merita ca omul sa se roage si sa se osteneasca.
Nr. de pagini : 144
Anul aparitiei : 2008
Dumnezeu spune: Mila voiesc, iar nu jertfa! (Osea 6, 6; Matei 9, 13). Inima milostiva, dragoste catre aproapele, si nu jertfe mari, care adesea slujesc la hranirea mandriei noastre, slavei desarte si orgoliului! Mila, iar nu jertfa!
Sa ne smerim si sa ne impacam unii cu altii, iar nu sa ne mandrim si sa ne dezbinam! Ca de veti ierta oamenilor gresealele lor, ierta-va si voua Tatal vostru Cel ceresc; iar de nu veti ierta oamenilor gresealele lor, nici Tatal vostru nu va va ierta gresealele voastre. (Matei 6, 14-15)
Cuprins:
Capitolul 1. Deosebirea dintre rabdarea lumeasca si cea crestina
Capitolul 2. Sfintii nevoitori– chipuri si invatatori ai adevaratei rabdari
Capitolul 3. Rabdarea crestinilor de odinioara si rabdarea noastra
Capitolul 4. Dusmanii rabdarii
Capitolul 5. Greutatea nevointei rabdarii pana la sfarsit
Capitolul 6. Rabdare– Mantuire
Nota biografica
Capitolul 1: Deosebirea dintre rabdarea lumeasca si cea crestina
Rabdarea este o mare virtute numai daca e unita cu smerita cugetare. Ea aduce biruinta si praznuire in sufletele celor ce cred in Hristos, printr-o bucurie pasnica. Noi fericim pe cei ce au rabdat (Iac. 5, 11), pentru ca ne dam seama de maretia acestei nevointe.
Exista doua feluri de rabdare: unul este cel obisnuit, omenesc, nedesavarsit dupa manifestarile si motivele rabdarii, si il vom numi lumesc. Iar celalalt este desavarsita rabdare, amintita prin neobisnuitele semne ale indelungii rabdari dumnezeiesti. Aceasta este rabdarea crestineasca. Ea incepe acolo unde sfarseste obisnuita rabdare. Izvoarele ei sunt in nesecatul har dumnezeiesc, daruit din abundenta celor smeriti.
Care rabdare a avut-o in vedere Sfantul Efrem Sirul, atunci cand ne invata sa ne rugam in acest chip:„Iar duhul rabdarii da-mi-l mie, Doamne!”? In mod cert, nu rabdarea omeneasca, cu nedesavarsirile ei, ci acea rabdare care isi are temelia in Dumnezeu– harica, fara prihana, desavarsita rabdare–, pentru ca aceasta ne conduce catre mantuirea cea vesnica. Aceasta este rabdarea despre care Hristos spune: Prin rabdarea voastra veti dobandi sufletele voastre! (Luca 21, 19) Aceasta este rabdarea in numele lui Dumnezeu, rabdarea crestinului, care doreste sa dezradacineze din sine pacatele contrare ei: supararea, mania, razbunarea, rautatea, osandirea si altele. Aceasta este rabdarea care se arata cu putere intre rautatile din lumea aceasta si care biruie si pacatul, si pe diavol cu ajutorul Atotputernicului Dumnezeu. Pentru dobandirea unei asemenea rabdari, merita ca omul sa se roage si sa se osteneasca.
Nr. de pagini : 144
Anul aparitiei : 2008
REVIEW-URI