Revista Romana de Drept Privat nr. 2/2019

O foarte scurta introducere in tematica reprezentarii

Frecventa relatiilor contractuale de astazi ne obliga sa nu le mai putem concepe fara participarea intermediarilor. Doctrina subliniaza de cateva secole relevanta economica a reprezentarii. Aceasta tehnica are abilitatea interesanta de a comprima spatiul si timpul acolo unde reprezentatii nu pot fi prezenti, de a profesionaliza intermedierea relatiilor contractuale, de a simplifica magistral incheierea contractelor prin utilizarea reprezentantilor experimentati sau de a oferi asistenta celor care nu pot actiona in nume propriu din pricina lipsei capacitatii. Mai mult, epoca industriei a adus dupa sine chiar obligativitatea utilizarii reprezentarii acolo unde parte a unui act juridic este o persoana juridica.

Fictiunea juridica a reprezentarii, vazuta de Ernst Rabel ca un „miracol juridic” prin care reprezentatul este legat in mod direct de actele incheiate de reprezentant, constituie o institutie fundamentala a dreptului privat. De aceea, nimic mai firesc decat sa-i acordam importanta cuvenita! Pentru inceput, un volum dedicat reprezentarii in dreptul privat reuneste cateva studii care urmeaza unele dintre temele centrale ale acestei institutii juridice. Departe de pretentiile unei harti complete a institutiei, volumul semnaleaza cateva dintre punctele de interes ale amplei reforme a dreptului reprezentarii oferite de Codul civil din 2011.

Prezentul volum are ca origine si pretext o conferinta care a avut loc in 24 octombrie 2018 la Bucuresti, dedicata reprezentarii si datorata initiativei intelectuale si nu numai a profesorului Valeriu Stoica. Din pacate, nu toate sustinerile prezentate in cadrul acestei conferinte se regasesc in prezentul volum. Din fericire insa, alte studii s-au adaugat subiectelor dezbatute cu aceasta ocazie, dovedind ca pretextul a fost de bun augur.

Fara sa cuprinda o prezentare sistematica a mecanismului actual al reglementarii, fiecare studiu cuprinde propria sistematizare a subiectelor abordate, astfel incat are calitatea de a putea fi utilizat independent de celelalte. Linia comuna a tuturor acestor contributii o constituie complexitatea reprezentarii. Aceasta se poate observa si in opiniile adesea divergente intre chiar autorii studiilor. In pofida divergentelor, ne putem bucura ca solutiile practice care raman in urma acestora nu mai sunt atat de divergente precum motivarile lor!

Un survol al volumului, mai degraba impresionist, dar apt sa ofere o imagine de ansamblu, releva cateva teme principale asupra carora autorii s-au oprit. Vom prezenta foarte pe scurt unele dintre subiectele care anima cercetarea cuprinsa in acest volum.

Intrucat mecanismul reprezentarii nu este nicidecum un dat, ci un rezultat complex ilustrat de istoria dreptului, una dintre teme este dedicata dreptului roman si reticentei cu care acest sistem juridic privea reprezentarea si intr-o anumita masura evolutiei primare a acestei institutii (Mircea Dan Bob). Substanta reprezentarii implica o neliniste majora din perspectiva calificarii pe care trebuie sa o ofere teoria generala a dreptului civil si, mai exact, teoria generala a drepturilor subiective, dar si din perspectiva delegarii exercitiului autonomiei de vointa. In aceasta privinta, cel putin trei studii (Valeriu Stoica, Marieta Avram si Radu Rizoiu) includ o dezbatere interesanta legata de putere, autoritate, facultate si drept in cadrul reprezentarii, cu implicatii practice imediate, mai ales in privinta reprezentarii persoanelor juridice si a persoanelor fizice lipsite de capacitate, dar nu numai. Tema reprezentarii persoanei juridice, mai ales din perspectiva urmarilor pe care trebuie sau poate sa le aiba incetarea de drept a puterii de reprezentare a administratorului unei societati, face obiectul dezbaterii in mai multe dintre studiile cuprinse in volum (dar, cu titlu principal, in cel al Irinei Sferdian).

Contractul de mandat, in cateva dintre aspectele sale, este si el vizat de mai multe studii (cu titlu principal insa, de cel al lui Dan Chirica). Ampla tematica a posibilelor distinctii intre simulatia prin interpunere de persoane si mandatul fara reprezentare este prezenta si ea (Flavius-Antoniu Baias si Valentin Ciltea), alaturi de cea a falsei reprezentari si consecintelor acesteia in planul efectelor obligatorii si in planul raspunderii (in principal, Ionut-Florin Popa). Intrucat unele dintre cele mai complexe probleme ale dreptului international privat se deruleaza in jurul mecanismului reprezentarii transfrontaliere, un amplu studiu care demareaza cu o vasta analiza de calificare din perspectiva dreptului comparat este dedicat acestei tematici (Dan Andrei Popescu). Tema relatiilor dintre soti poate sa o implice si pe cea a reprezentarii dintre acestia, motiv pentru care subiectul a fost si el abordat (Marius Floare). Intrucat mecanismul reprezentarii este o formula juridica de o amploare deosebita, trebuie sa ne intrebam in ce masura ipoteze juridice relativ curente ii imprumuta din structura si substanta. In aceasta privinta, doua studii analizeaza conexiunile posibile intre actiunea oblica si mecanismul reprezentarii (Ioan Ilies Neamt) si intre reprezentare si detentie ca expresie a posesiei pentru altul (Adrian Tamba).

Desigur ca multe aspecte ale hartii reprezentarii raman descoperite. In primul rand, volumul vizeaza doar reprezentarea in dreptul privat. Cu toate acestea, pentru ca virtutea Codului civil este, si in materie de reprezentare, aceea de a fi dreptul comun si pentru alte ramuri de drept unde se intalneste reprezentarea, el va constitui, speram, un pretext pentru o dezbatere similara in dreptul public, de exemplu. In al doilea rand, regretam lipsa din acest volum a unor contributii care ni s-ar fi parut extrem de utile pentru intregirea sa tematica, dar pentru care timpul autorilor vizati nu a fost ingaduitor, si nadajduim ca viitorul o sa aduca la lumina si aceste contributii astazi absente.

In fine, speram in utilitatea acestui demers si multumim practicienilor si teoreticienilor dreptului care s-au lasat antrenati si stimulati intr-o maniera surprinzatoare, mai ales prin amplitudinea emiterii de opinii, de intrarea in vigoare a Codului civil, oferind dezbaterii numeroase solutii pentru iesirea din imobilismul vechiului drept al reprezentarii.

Cu distinsa consideratie pentru cititor,

Ionut-Florin Popa

Cluj-Napoca, 1 iulie 2019

REVIEW-URI