Sfintii Rafael, Nicolae si Irina din Lesbos. Viata, minunile si invataturile
PRP: 12,00 lei
?
Acesta este Prețul Recomandat de Producător. Prețul de vânzare al produsului este afișat mai jos.
Preț: 10,80 lei
Diferență: 1,20 lei
Disponibilitate: stoc indisponibil
Autor: Constantine Cavarnos
Editura: DOXOLOGIA (S)
Anul publicării: 2013
DESCRIERE
Aceasta carte trateaza despre trei sfinti care au fost martirizati de turci in anul 1463, la zece ani dupa caderea Constantinopolului, capitala marelui stat crestin ortodox cunoscut sub numele de Imperiul Bizantin. Martiriul lor a avut loc in insula Lesbos, numita si Mytilene, in partea de nord-est a Marii Egee. Desi au trecut la Domnul cu mai bine de cinci secole in urma, ei au inceput sa se arate la numeroase persoane de curand, in 1959, in satul Thermi, Lesbos, si in locul in care au suferit mucenicia– Karyes, in apropiere de Thermi. Numele acestor mucenici sunt: Rafael, Nicolae si Irina.
Acest volum isi are inceputurile in luna august 1961, atunci cand am vizitat pentru prima oara satul Thermi si locul de la Karyes, unde a avut loc martiriul. Spre sfarsitul lunii august si inceputul lunii septembrie din acel an, dar si mai apoi, am discutat cu diferite persoane care ii vazusera pe sfinti in vise sau in vedenii. Printre ele s-aunumarat Anghelos si Vasiliki Rallis, proprietari ai unor livezi de maslini din Karyes, acolo unde sfintii au fost martirizati; Angeliki Marangou, mama lui Vasiliki Rallis;Doukakis Tsolakis, angajat al familiei Rallis in livezile lor de maslini, si sotia sa, Maria; surorile Myrsina si Maria Dourgouna; pescarul Kostas Kanellos; ieromonahul Pahomie din Pyrgoi Thermis, Lesbos; parintele Vasilios Bamias din Moria, Lesbos; doamna Ecaterina Lytras din Pamphila, Lesbos, si Alexandros Naoum, un tanar care a lucrat in Europa pentru compania Philips (producatoare de aparatura electronica) si care petrecuse cateva zile la Thermisi Karyes. Materialul pe care l-am adunat din discutiile avute cu acestia apare in capitolul introductiv.
El constituie o principala si importanta sursa de informare cu privire la neobisnuitele si impresionantele evenimente de la Thermi si Karyes. Aproximativ doua treimi din capitolul introductiv este constituit din aceste date.
In respectivul capitol, istorisesc evenimentele care auinceput in 1959, si alte cateva de mai inainte, si continui cu cele care au avut loc in anii ce au urmat, pana la cele din ultima decada. Pe langa datele adunate in urma discutiilor si a vizitelor facute la Karyes, prezint si materialul adunat din cartea Un mare semn (Semeion Mega) a lui Fotie Kontoglou, cunoscut ca mare iconar si scriitor, precum si din publicatiile recente, alcatuite de alti autori, despre sfintii din Thermi si Manastirea„Sfantul Rafael”.
Cartea lui Kontoglou, care a fost pentru prima oara publicata la Atena in primavara anului 1962, este cea maibogata sursa de informatii cu privire la evenimentele petrecute intre anii 1959 si 1962, la Thermi si Karyes. Dupa Un mare semn, au fost publicate si alte carti semnificative. Le prezint si pe acestea, folosindu-le drept sursa de inspiratie. Mai departe vorbesc despre fundarea Manastirii„Sfantul Rafael” din Karyes, despre inaltarea de biserici inchinate Sfintilor Rafael, Nicolae si Irina in Grecia si in strainatate, precum si despre alte probleme legate de acesti sfinti.
Dupa„Cuvantul introductiv” prezint in traducere„Sinaxarul” sau„Vietile sfintilor” alcatuit de distinsul imnograf parintele Gherasimos Microgiannanitis din Sfantul Munte. Aceasta„Viata”, care face parte slujba pe care a alcatuit-o in cinstea sfintilor si care a fost publicata in 1964, ofera o istorisire concisa si elocventa despre acesti sfinti, in stilul ortodox traditional al vietilor sfintilor.
„Viata” este urmata de trei capitole ce cuprind relatari ale unor tamaduiri minunate savarsite de Sfantul Rafael. Le-am ales pe acestea din diferite carti si le-am tradus. Primul capitol cuprinde o selectie de astfel de tamaduiri din cartea lui Kontoglou, Un mare semn; al doilea capitol le infatiseaza pe cele descrise in brosura mitropolitului Iakovos Kleomvrotos, Sfantul Rafael si Sfanta Manastire de la Karyes, Mytilene(Mytilene, 1968); in vreme ce al treilea capitol prezinta o selectie a unor astfel de tamaduiri preluate din alte carti, mai recente, pe care le mentionez in notele de subsol.
Urmeaza Povatuiri duhovnicesti ale Sfantului Rafael, pe care le-am cules din diferite publicatii (specific sursele in cadrul notelor de subsol); Invataturi de la sfintii din Thermi, in care prezint unele din propriile mele cugetari despre semnificatia aratarilor sfintilor din Thermi si a unor evenimente legate de acestea; si Reflectii asupra aratarilor sfintilor de Fotie Kontoglou. Ultimul capitol mentionat este o versiune prescurtata a epilogului emotionant, dar si provocator al cartii lui Kontoglou, Un mare semn.
Pentru cei interesati in lecturi suplimentare cu privirela noile aratari ale sfintilor din Thermi, am adaugat la sfarsitul acestui volum o Bibliografie.
Intrucat termenii„vis” si„vedenii” apar adesea in textele ce urmeaza, trebuie sa spun cateva cuvinte cu privire la sensul lor in aceasta lucrare. Acesti termeni trebuie intelesi potrivit sensului in care se afla ei in Sfanta Scriptura– referitor la experientele persoanelor cucernice descrise aici– si in lumina a ceea ce Parintii Bisericii au spus despre vise si vedenii. Parintii fac deosebire intre diferite tipuri de experiente vizuale si auditive pe care oamenii le au in somn.
Astfel, Sfantul Grigorie de Nyssa (sec. al IV-lea), in tratatul sau Despre facerea omului, spune ca unele vise sunt provocate de anumite schimbari organice care au loc in timpul somnului; altele sunt provocate de activitatile fizice sau psihice ale zilei si altele sunt de provenienta suprafireasca, fiind manifestari ale divinitatii. Ultimele, spune el, sunt rare si sunt daruite„catorva, foarte putini, care s-au invrednicit de o evidenta comunicare cu Divinitatea... Noi trebuie sa admitem aceste cazuri ca fiind exceptionale si sa nu le punem in rand cu visele obisnuite” (XIII).
Un alt Parinte al Bisericii, Sfantul Nichita Stithatul(sec. al XI-lea), detaliaza si mai mult, descriind natura feluritelor tipuri de vise. Iata ce spune el:
„Dintre cele vazute in timpul somnului, unele sunt vise (enypnia), altele sunt vedenii (descoperiri– horaseis, optasiai), iar altele sunt revelatii (apokalypseis).
Viselesunt acele experiente sufletesti care nu raman neschimbate in facultatea mintii de reprezentare, ci sunt confuze si se schimba mereu de la un lucru la altul. De la acestea nu se obtine nici un folos de cei ce le vad, iar ceea ce a fost vazut se pierde in momentul trezirii. Prin urmare, persoanele serioase nu trebuie sa le bage in seama. Vedeniile, pe de alta parte, sunt acele experiente sufletesti care raman neschimbate. Ele nu sufera vreo transformare de la un lucru la altul, ci raman imprimate in minte timp de multi ani, nefalsificate, si, mai ales, ne indica rezultatul celor ce vor fi si aduc folos sufletului prin pocainta pe care o provoaca si prin contemplarea unor privelisti inspaimantatoare. Acestea il pun pe ganduri pe cel ce le vede si il umplu de teama, din pricina lucrurilor inspaimantatoare si neschimbate care sunt vazute.
Persoanele serioase trebuie sa acorde o mare importanta vedeniilor. In fine, revelatiilesunt acele lucruri contemplate de catre minte (theoriai), care apar independent de toate simturile, intr-un suflet foarte curat si luminat. Acestea aduc taria unor anumite lucruri si notiuni neobisnuite si dumnezeiesti, a tainelor celor ascunse ale lui Dumnezeu, si ne aduc la cunostinta rezultatul unor foarte importante probleme legate de omenire.” (Filocalia, vol. 3, Atena, 1960, pp. 313-314)
„Visele” din aceasta carte apartin celei de-a treia categorii de vise despre care ne vorbeste Sfantul Grigorie de Nyssa si celei de a doua si a treia categorii descrise de Sfantul Nichita Stithatul– adica„vedenii” si„revelatii”. Insa in cartea de fata cuvantul„vedenie” a fost folosit cu un sens diferit, si anume, acela care se refera la vederi suprafiresti experiate nu in timpul somnului, ci in stare de veghe.
Folosind astfel termenul„vedenie” i-am urmat lui Kontoglou si persoanelor cu care am discutat, care vorbesc de horamata sau horaseis in descrierea aratarilor vazute in stare de veghe, si le disting pe acestea de oneira, enypnia– termenii grecesti pentru„vise”. Kontoglou (Un mare semn, p. 45) marturiseste ca sfintii de la Thermi„le apar copilasilor intotdeauna cand acestia sunt treji, in timp ce adultilor le apar si lor in stare de veghe, dar de cele mai multe ori in vise, fapt care se potriveste cu cele spuse de Dumnezeu: (Ioil 3, 1)”.
Trebuie mentionat faptul ca in acelasi capitol in careSfantul Grigorie de Nyssa face diferenta intre diferitele feluri de vise, o face, de asemenea, intre infatisarile din vise(enypnia), in timpul somnului, si aparitiile dumnezeiesti, care au loc in stare de veghe (kath hypar). El le numeste pe acestea din urma„vedenii”.
La finalul acestei Prefete, trebuie sa mentionez ca sunt indatorat multor persoane care m-au indemnat si m-au incurajat sa scriu aceasta carte, si care m-au ajutat in multe feluri sa o finalizez. Impulsul initial de a o scrie mi l-a dat fericitul Fotie Kontoglou acum treizeci de ani. Acesta a fost intarit de pururea pomenitul mitropolit de Mytilene, Iakovos Kleomvrotos, a carui binecuvantare am primit-o cu cateva luni inainte de mutarea sa la cele sfinte, in anul 1987; de Anghelos si Vasiliki Rallis din Thermi si de altii cu care am discutat acolo sau in alte locuri din insula Lesbos despre visele si vedeniile lor legate de cei trei sfinti, dar si de altii din Grecia si America, atat clerici, cat si mireni.
Datorez multumiri cu totul deosebite, pentru ajutorul primit, pr. dr. Asterios Gherostergios, care a citit intreg manuscrisul, a corectat erorile tipografice si mi-a oferit cateva comentarii de mare folos.
Constantin Cavarnos
Belmont, Massachusetts, martie 1990
Nr. de pagini: 136
Anul aparitiei: 2013
Acest volum isi are inceputurile in luna august 1961, atunci cand am vizitat pentru prima oara satul Thermi si locul de la Karyes, unde a avut loc martiriul. Spre sfarsitul lunii august si inceputul lunii septembrie din acel an, dar si mai apoi, am discutat cu diferite persoane care ii vazusera pe sfinti in vise sau in vedenii. Printre ele s-aunumarat Anghelos si Vasiliki Rallis, proprietari ai unor livezi de maslini din Karyes, acolo unde sfintii au fost martirizati; Angeliki Marangou, mama lui Vasiliki Rallis;Doukakis Tsolakis, angajat al familiei Rallis in livezile lor de maslini, si sotia sa, Maria; surorile Myrsina si Maria Dourgouna; pescarul Kostas Kanellos; ieromonahul Pahomie din Pyrgoi Thermis, Lesbos; parintele Vasilios Bamias din Moria, Lesbos; doamna Ecaterina Lytras din Pamphila, Lesbos, si Alexandros Naoum, un tanar care a lucrat in Europa pentru compania Philips (producatoare de aparatura electronica) si care petrecuse cateva zile la Thermisi Karyes. Materialul pe care l-am adunat din discutiile avute cu acestia apare in capitolul introductiv.
El constituie o principala si importanta sursa de informare cu privire la neobisnuitele si impresionantele evenimente de la Thermi si Karyes. Aproximativ doua treimi din capitolul introductiv este constituit din aceste date.
In respectivul capitol, istorisesc evenimentele care auinceput in 1959, si alte cateva de mai inainte, si continui cu cele care au avut loc in anii ce au urmat, pana la cele din ultima decada. Pe langa datele adunate in urma discutiilor si a vizitelor facute la Karyes, prezint si materialul adunat din cartea Un mare semn (Semeion Mega) a lui Fotie Kontoglou, cunoscut ca mare iconar si scriitor, precum si din publicatiile recente, alcatuite de alti autori, despre sfintii din Thermi si Manastirea„Sfantul Rafael”.
Cartea lui Kontoglou, care a fost pentru prima oara publicata la Atena in primavara anului 1962, este cea maibogata sursa de informatii cu privire la evenimentele petrecute intre anii 1959 si 1962, la Thermi si Karyes. Dupa Un mare semn, au fost publicate si alte carti semnificative. Le prezint si pe acestea, folosindu-le drept sursa de inspiratie. Mai departe vorbesc despre fundarea Manastirii„Sfantul Rafael” din Karyes, despre inaltarea de biserici inchinate Sfintilor Rafael, Nicolae si Irina in Grecia si in strainatate, precum si despre alte probleme legate de acesti sfinti.
Dupa„Cuvantul introductiv” prezint in traducere„Sinaxarul” sau„Vietile sfintilor” alcatuit de distinsul imnograf parintele Gherasimos Microgiannanitis din Sfantul Munte. Aceasta„Viata”, care face parte slujba pe care a alcatuit-o in cinstea sfintilor si care a fost publicata in 1964, ofera o istorisire concisa si elocventa despre acesti sfinti, in stilul ortodox traditional al vietilor sfintilor.
„Viata” este urmata de trei capitole ce cuprind relatari ale unor tamaduiri minunate savarsite de Sfantul Rafael. Le-am ales pe acestea din diferite carti si le-am tradus. Primul capitol cuprinde o selectie de astfel de tamaduiri din cartea lui Kontoglou, Un mare semn; al doilea capitol le infatiseaza pe cele descrise in brosura mitropolitului Iakovos Kleomvrotos, Sfantul Rafael si Sfanta Manastire de la Karyes, Mytilene(Mytilene, 1968); in vreme ce al treilea capitol prezinta o selectie a unor astfel de tamaduiri preluate din alte carti, mai recente, pe care le mentionez in notele de subsol.
Urmeaza Povatuiri duhovnicesti ale Sfantului Rafael, pe care le-am cules din diferite publicatii (specific sursele in cadrul notelor de subsol); Invataturi de la sfintii din Thermi, in care prezint unele din propriile mele cugetari despre semnificatia aratarilor sfintilor din Thermi si a unor evenimente legate de acestea; si Reflectii asupra aratarilor sfintilor de Fotie Kontoglou. Ultimul capitol mentionat este o versiune prescurtata a epilogului emotionant, dar si provocator al cartii lui Kontoglou, Un mare semn.
Pentru cei interesati in lecturi suplimentare cu privirela noile aratari ale sfintilor din Thermi, am adaugat la sfarsitul acestui volum o Bibliografie.
Intrucat termenii„vis” si„vedenii” apar adesea in textele ce urmeaza, trebuie sa spun cateva cuvinte cu privire la sensul lor in aceasta lucrare. Acesti termeni trebuie intelesi potrivit sensului in care se afla ei in Sfanta Scriptura– referitor la experientele persoanelor cucernice descrise aici– si in lumina a ceea ce Parintii Bisericii au spus despre vise si vedenii. Parintii fac deosebire intre diferite tipuri de experiente vizuale si auditive pe care oamenii le au in somn.
Astfel, Sfantul Grigorie de Nyssa (sec. al IV-lea), in tratatul sau Despre facerea omului, spune ca unele vise sunt provocate de anumite schimbari organice care au loc in timpul somnului; altele sunt provocate de activitatile fizice sau psihice ale zilei si altele sunt de provenienta suprafireasca, fiind manifestari ale divinitatii. Ultimele, spune el, sunt rare si sunt daruite„catorva, foarte putini, care s-au invrednicit de o evidenta comunicare cu Divinitatea... Noi trebuie sa admitem aceste cazuri ca fiind exceptionale si sa nu le punem in rand cu visele obisnuite” (XIII).
Un alt Parinte al Bisericii, Sfantul Nichita Stithatul(sec. al XI-lea), detaliaza si mai mult, descriind natura feluritelor tipuri de vise. Iata ce spune el:
„Dintre cele vazute in timpul somnului, unele sunt vise (enypnia), altele sunt vedenii (descoperiri– horaseis, optasiai), iar altele sunt revelatii (apokalypseis).
Viselesunt acele experiente sufletesti care nu raman neschimbate in facultatea mintii de reprezentare, ci sunt confuze si se schimba mereu de la un lucru la altul. De la acestea nu se obtine nici un folos de cei ce le vad, iar ceea ce a fost vazut se pierde in momentul trezirii. Prin urmare, persoanele serioase nu trebuie sa le bage in seama. Vedeniile, pe de alta parte, sunt acele experiente sufletesti care raman neschimbate. Ele nu sufera vreo transformare de la un lucru la altul, ci raman imprimate in minte timp de multi ani, nefalsificate, si, mai ales, ne indica rezultatul celor ce vor fi si aduc folos sufletului prin pocainta pe care o provoaca si prin contemplarea unor privelisti inspaimantatoare. Acestea il pun pe ganduri pe cel ce le vede si il umplu de teama, din pricina lucrurilor inspaimantatoare si neschimbate care sunt vazute.
Persoanele serioase trebuie sa acorde o mare importanta vedeniilor. In fine, revelatiilesunt acele lucruri contemplate de catre minte (theoriai), care apar independent de toate simturile, intr-un suflet foarte curat si luminat. Acestea aduc taria unor anumite lucruri si notiuni neobisnuite si dumnezeiesti, a tainelor celor ascunse ale lui Dumnezeu, si ne aduc la cunostinta rezultatul unor foarte importante probleme legate de omenire.” (Filocalia, vol. 3, Atena, 1960, pp. 313-314)
„Visele” din aceasta carte apartin celei de-a treia categorii de vise despre care ne vorbeste Sfantul Grigorie de Nyssa si celei de a doua si a treia categorii descrise de Sfantul Nichita Stithatul– adica„vedenii” si„revelatii”. Insa in cartea de fata cuvantul„vedenie” a fost folosit cu un sens diferit, si anume, acela care se refera la vederi suprafiresti experiate nu in timpul somnului, ci in stare de veghe.
Folosind astfel termenul„vedenie” i-am urmat lui Kontoglou si persoanelor cu care am discutat, care vorbesc de horamata sau horaseis in descrierea aratarilor vazute in stare de veghe, si le disting pe acestea de oneira, enypnia– termenii grecesti pentru„vise”. Kontoglou (Un mare semn, p. 45) marturiseste ca sfintii de la Thermi„le apar copilasilor intotdeauna cand acestia sunt treji, in timp ce adultilor le apar si lor in stare de veghe, dar de cele mai multe ori in vise, fapt care se potriveste cu cele spuse de Dumnezeu: (Ioil 3, 1)”.
Trebuie mentionat faptul ca in acelasi capitol in careSfantul Grigorie de Nyssa face diferenta intre diferitele feluri de vise, o face, de asemenea, intre infatisarile din vise(enypnia), in timpul somnului, si aparitiile dumnezeiesti, care au loc in stare de veghe (kath hypar). El le numeste pe acestea din urma„vedenii”.
La finalul acestei Prefete, trebuie sa mentionez ca sunt indatorat multor persoane care m-au indemnat si m-au incurajat sa scriu aceasta carte, si care m-au ajutat in multe feluri sa o finalizez. Impulsul initial de a o scrie mi l-a dat fericitul Fotie Kontoglou acum treizeci de ani. Acesta a fost intarit de pururea pomenitul mitropolit de Mytilene, Iakovos Kleomvrotos, a carui binecuvantare am primit-o cu cateva luni inainte de mutarea sa la cele sfinte, in anul 1987; de Anghelos si Vasiliki Rallis din Thermi si de altii cu care am discutat acolo sau in alte locuri din insula Lesbos despre visele si vedeniile lor legate de cei trei sfinti, dar si de altii din Grecia si America, atat clerici, cat si mireni.
Datorez multumiri cu totul deosebite, pentru ajutorul primit, pr. dr. Asterios Gherostergios, care a citit intreg manuscrisul, a corectat erorile tipografice si mi-a oferit cateva comentarii de mare folos.
Constantin Cavarnos
Belmont, Massachusetts, martie 1990
Nr. de pagini: 136
Anul aparitiei: 2013
REVIEW-URI