Tratat de ingrijiri paliative la domiciliu - Sub redactia dr. Marinela Olaroiu

Elaborarea primului Tratat de ingrijiri paliative la domiciliu, sub redactia dr. Marinela Olaroiu, aduce o valoroasa contributie la implementarea Recomandarii 1418 a Adunarii parlamentare europene din 1999 privind protectia drepturilor bolnavilor nevindecabili si asigurarea demnitatii bolnavului in stadiu terminal. In toate tarile Comunitatii Europene, implementarea ingrijirilor paliative reprezinta un proces complex, aflat in derulare.

Elaborarea acestui gen de carti, utile in formarea initiala si continua a personalului de ingrijire in serviciile de paliatie, se alatura eforturilor de crestere a calitatii ingrijirii bolnavilor cu boli cronice progresive oncologice si non-oncologice care au depasit stadiul curativ.

Tratatul contine sapte capitole, dintre care unele se disting ca fiind particulare acestui proiect editorial, abordand: particularitatile ingrijirii paliative a copilului si a varstnicului cu multiple comorbiditati; managementul aspectelor psihologice ale pacientilor sub ingrijire paliativa, dar si a personalului medical implicat in serviciile paliative (inclusiv sindromul burn-out), rolul grupurilor de suport insuficient dezvoltate; elementele de protectie sociala a bolnavilor aflati in tratament paliativ; aspectele culturale si spirituale ale ingrijirii paliative; aspectele etice ale sfarsitului vietii si abordarea procesului mortii in epoca moderna si postmoderna.


Capitolele „Managementul simptomelor si sindroamelor“,„Tehnici de ingrijire la domiciliu“ si„Manevre si interventii terapeutice“ sunt bogat ilustrate cu imagini color, unele apartinand colectiei Pacaro (Palliative Care in Romania), dar si cu tabele instructive, explicite, privind tratamentul, incidentele si complicatiile procedurilor invazive (ex: paracenteza si toracocenteza terapeutice).

  Sunt aspecte de un foarte mare interes pentru formarea competentelor medicilor de familie si asistentelor medicale din asistenta medicala primara in domeniul ingrijirii la domiciliu. Multe din nevoile de ingrijire ale bolnavilor cu boli cronice avansate ar fi identificate astfel in timp util si mai ales rezolvate la domiciliu, la un cost mai redus si in mediul familiei, care se poate alatura ea insasi ca membru in echipa multidisciplinara de ingrijire la domiciliu.

Anexele tratatului prezinta o valoare pragmatica importanta pentru medicii de familie si chiar pentru rezidentii de medicina de familie. Acestea se pot constitui si intr-un util suport pentru invatamantul medical academic, care in ultimii cinci ani a introdus in cateva universitati medicale din Romania– Cluj-Napoca, Iasi, Targu Mures, Brasov– module de ingrijiri paliative atat pentru studenti, dar si postuniversitar pentru instruirea rezidentilor de medicina familiei, oncologie, neurologie, psihiatrie.

  Dezvoltarea serviciilor de ingrijiri paliative dovedeste ca intr-o societate demnitatea umana este respectata. Aparitia acestui prim tratat de ingrijiri paliative la domiciliu aduce o contributie valoroasa serviciilor de ingrijiri paliative.


,, Viata Medicala Numarul 6 (1360)"


Prof. Dr. Wim J. A. van den Heuvel, Presedinte al Comitetului International al revistei PALIATIA; Membru de Onoare al Academiei de Stiinte Medicale, Romania; Profesor Emerit la Universitatea din Maastricht si la Universitatea din Groningen, Olanda

In toata lumea exista o mare nevoie de ingrijiri paliative, asa se arata intr-o analiza a Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS). Prin urmare, in 2014 OMS a solicitat integrarea deplina a ingrijirilor paliative in sistemele publice de sanatate, mai ales in ingrijirea medicala din comunitate, la fel cum a recomandat in 2008 si Consiliul Europei. Aceste apeluri se aplica, de asemenea, pentru majoritatea tarilor din Europa Centrala si de Est. Se estimeaza ca in Romania trei sferturi din pacientii care au nevoie de ingrijire paliativa nu primesc astfel de ingrijire. Desi ingrijirea paliativa a facut progrese in ultimul deceniu, in Romania progresul nu este unul stabil, din cauza lipsei unei politici clare si coerente (ceea ce este valabil si pentru intregul sector de ingrijire a sanatatii). In 2014, doar 42 de institutii au furnizat ingrijiri paliative, fata de 62 in anul 2009, indicand instabilitatea in furnizarea lor. Acest lucru este cu atat mai remarcabil cu cat nevoia de ingrijiri paliative in Romania este in crestere.

In afara de o politica incoerenta sunt alte doua bariere in dezvoltarea in continuare a acestui tip de ingrijire, si anume lipsa de cunostinte si experienta, de personal medical si lipsa de medicamente, in special opiacee. In Romania diverse programe postuniversitare sunt oferite pentru a dobandi competente in ingrijirea paliativa, dar aceasta disciplina nu este un subiect obisnuit in programa universitatilor si colegiilor medicale. Un Program national de ingrijiri paliative propus in 2012, la fel si cele ulterioare lui, nu a fost luate in considerare. O evaluare a dezvoltarii acestui tip de ingrijire efectuata de Asociatia Europeana de Ingrijiri Paliative (EAPC) a atribuit Romaniei locul 22 in Europa, cu toate ca ingrijirile paliativa a fost stimulata de diferite granturi primite de la tari straine si fundatii. Printre acestea se numara proiectele PACARO si REPACARO desfasurate intre 2002 si 2009. Doua rezultate concrete ale acestor proiecte au fost primul„Compendiu de ingrijiri paliative la domiciliu’’ (2004) si prima revista on-line de ingrijiri paliativa intitulata PALIATIA (din 2008 si in prezent). Multi dintre expertii care au fost implicati si instruiti in aceste proiecte, contribuie, de asemenea, la elaborarea acestui prim„Tratat de ingrijiri paliative la domiciliu”. Deci, se poate sune ca uneori exista o continuitate.

Ceea ce este la fel de important este faptul ca trebuie sa ne dam seama ca - din cauza lipsei de expertiza, cunostiinte, facilitati si politici in acest domeniu - cei mai vulnerabili cetateni din societatea noastra sufera in mod nejustificat si nu primesc ingrijirea de care au nevoie.


Anul aparitiei: 2015

Nr. pagini: 631