Trei luni pe campul de rasboi

Asasinarea Arhiducelui Franz Ferdinand si a sotiei sale, Ducesa Sofia, la 28 iunie 1914, a determinat Austro-Ungaria sa declare ultimatum Serbiei, declansand astfel Primul Razboi Mondial.

Mobilizati printre primii, glotasii romani din Ardeal, pe atunci parte a Austro-Ungariei, sunt trimisi pe front in Galitia si nevoiti sa lupte in cele mai grele conditii, uneori chiar cu frati de aceeasi limba. Memoriile de razboi ale locotenentului Octavian Taslauanu, publicate in 1915 in Regat, inregistreaza faptele asa cum au fost. O privire onesta, cu bune si cu rele, asupra unui razboi in care romanii, desi nu aveau ce cauta, si-au facut datoria cum au stiut mai bine, pastrand vie in tot acest timp speranta reintregirii Romaniei Mari.

„Daca n-ar fi fost painile, cred ca s-ar fi facut un macel strasnic. Asa rusii, cand au zarit painea alba cu coaja rumenita, flamanzi si inghetati de frig cum erau, au navalit asupra ei. Ai nostri, vazand ca dusmanul le ia painea, au iesit repede din santuri, sa o mantuie sau sa o imparta cu dusmanii. Iata cum painea, sfanta paine, nu impaca pe oameni numai in forma de cuminicatura la altarul Domnului, ci si pe campul de lupta.“ (Octavian C. Taslauanu)

REVIEW-URI