Ulfila. Viata si doctrina lui
PRP: 34,00 lei
?
Acesta este Prețul Recomandat de Producător. Prețul de vânzare al produsului este afișat mai jos.
Preț: 32,30 lei
Diferență: 1,70 lei
Disponibilitate: stoc indisponibil
Autor: Constantin Erbiceanu
Editura: ENCICLOPEDICA
Anul publicării: 2013
DESCRIERE
De ce se reediteaza astazi monografia despre Ulfila a lui Constantin Erbiceanu (1838-1913), aparuta in 1898?
Mai intai, pentru a marca o comemorare. In 2013 se implinesc o suta de ani de la moartea celui care, pe langa o adevarata scoala de studii elenistice, a lasat culturii romane un manunchi de lucrari, cele mai importante fiind: Istoria Mitropoliei Moldovei si Sucevei si a Catedralei Mitropolitane din Iasi (1888); Cronicarii greci carii au scris despre romani in epoca fanariota (1888); Ulfila Viata si doctrina lui sau starea crestinismului in Dacia Traiana si Aureliana in secolul al IV-lea (1898); Priviri istorice si literare asupra epocei fanariotice (1901); Barbati culti greci si romani si profesorii din Academiile din Iasi si Bucuresti din epoca zisa fanariota (1650-1821) (1905).
In al doilea rand, reeditarea de fata se justifica prin chiar valoarea materialului adunat, tradus si comentat de C. Erbiceanu, la nivelul exegetic si cu mijloacele filologico-istorice ale vremii sale. In plina reasezare a zonei balcanice, dar si a Europei Centrale si de Est (ma refer la sfarsitul secolului al XIX-lea), cand romantismul domina in istoriografia romaneasca, dar si occidentala, monografia despre Ulfila se inscrie in curentul masiv al construirii unei identitati sui generis in contrapunct sau chiar in opozitie cu identitatile cultural-religioase ale vecinilor (bulgari, unguri, sarbi). De asemenea, Ulfila precum si relatiile dintre vechii goti si populatia bastinasa de la nordul Dunarii din secolul al IV-lea, sunt revendicate, de autor, ca un model inaugural, al carui ultim avatar istoric il constituie relatia dintre Regele Carol I (un„Ulfila” al secolului al XIX-lea) si poporul roman. Romania de azi are nevoie, poate mai mult ca oricand, de reactivarea acestui model„ulfilian”.
In al treilea rand, monografia ridica o complexa problema de ordin istorico-teologic, legata de ADN-ul crestinismului de pe teritoriul actualei Romanii. In ce procent acest crestinism a fost„latin”,„grec”,„ortodox”, arian sau pur si simplu apostolic? Pentru istorici si teologi momentul Ulfila mi se pare de neocolit.
Nu in ultimul rand, monografia are si o dimensiunea parabolica, de o actualitate evidenta. Ulfila este fiu de prizonieri de razboi (probabil de buna conditie), originari din Capadocia. Nu se stie precis daca si tatal era capadocian, sau o capetenie gota. Mama era cu siguranta prada de razboi, elenofona. Bilingvismul perfect al viitorului episcop denota o imersiune durabila in limba si cultura greaca. El nu este asadar got din nastere, ci prin adoptiune. El converteste un intreg popor la crestinism (in varianta ariana a acestuia) intorcand cu 180° un handicap: va deveni apostolul si liderul incontestabil al celor care ii inrobisera familia. Cultura poate razbuna si intoarce in favoarea sa un destin inceput sub rele auspicii.
Dincolo de aceste reflectii starnite de parcurgerea„dosarului Ulfila-Erbiceanu” trebuie remarcat profesionalismul celor care au conceput, structurat si elaborat volumul. Dl Leonidas Rados, excelent cunoscator al vietii si operei fostului academician, consacra un studiu biografic precis si antrenant; parintele Mihai Ovidiu Catoi, specialist in crestinismul antic, a ingrijit cu acribie noua editie, punand, de asemenea, la dispozitia cititorilor un studiu inedit de„ulfilologie” romaneasca, precum si un bogat aparat de note. In sfarsit, stranepotul celui omagiat, care i-a mostenit nu doar prenumele, ci si pasiunea pentru cultura de elita, ma refer la ing. Constantin Erbiceanu, deschide volumul cu o emotionanta evocare a familiei sale. Toate elementele sunt asadar intrunite pentru un regal cu adevarat academic. Cristian Badilita
Constantin Laurentiu Erbiceanu Cuvant inainte 7
Leonidas Rados Un intelectual ortodox, pionier in studiile culturale: Constantin Erbiceanu (1838-1913) 11
Nota asupra editiei 23
Constantin Erbiceanu Ulfila. Viata si doctrina lui, sau starea crestinismului in Dacia Traiana si Aureliana in secolul al IV-lea 25
I. Catre cititori 25
II. Introducere 27
III. Autori greci care au tratat despre Ulfila 31
IV. Ulfila. Viata sa 47
Filostorgius, Istoria Bisericeasca, II. 5… p. 31; Socrates, Istoria bisericeasca, IV. 33-34… p. 32; Sozomen, Istoria bisericeasca, VI. 37… p. 35; Teodoret, Istoria bisericeasca, IV. 37… p. 38; Epifanie, Despre schisma audienilor LXX… p. 39; Ioan Hrisostom, Catre Olympiada… p. 42; Dimitrie Filipid, Istoria Romaniei… p. 43; Vasile cel Mare, Epistola 164… p. 44; Vasile cel Mare, Epistola 165… p. 45;
V. Martiri din Dacii pe timpul persecutiilor gotice 65
A. Martiri in jurul Daciei (Chersones… p. 65; Durostorum… p. 66; Singidunum… p. 68; Noviodunum… p. 69; Scythia… p. 70; Tomis… p. 71)
B. Martiri in Gothia (Persecutia din Gothia… p. 73; Sf. Nichita Romanul, zis Gotul… p. 76; Sf. Martir Mercurie… p. 78; Sf. Sava Stratilatul supranumit Gotul… p. 78; Sf. Theotim de Tomis… p. 79; Sf. Martir Elefterie… p. 80; Epistola Bisericii din Gothia catre Biserica din Cezareea Capadociei… p. 80; Epistolele Sf. Vasile cel Mare catre Ascholius al Tesalonicului… p. 85)
C. Sfinti martiri existenti in Acta Sanctorum… p. 88
VI. Cateva cuvinte asupra traducerii Bibliei de Ulfila 94
VII. Doctrina lui Ulfila 100
VIII. Concluzie 113
Note 129 Mihai Ovidiu CatoiUlfila. Destinul unei teme istoriografice in literatura romaneasca 162
Anul aparitiei: 2013
Format: 17X24cm
Nr. pagini: 176
Mai intai, pentru a marca o comemorare. In 2013 se implinesc o suta de ani de la moartea celui care, pe langa o adevarata scoala de studii elenistice, a lasat culturii romane un manunchi de lucrari, cele mai importante fiind: Istoria Mitropoliei Moldovei si Sucevei si a Catedralei Mitropolitane din Iasi (1888); Cronicarii greci carii au scris despre romani in epoca fanariota (1888); Ulfila Viata si doctrina lui sau starea crestinismului in Dacia Traiana si Aureliana in secolul al IV-lea (1898); Priviri istorice si literare asupra epocei fanariotice (1901); Barbati culti greci si romani si profesorii din Academiile din Iasi si Bucuresti din epoca zisa fanariota (1650-1821) (1905).
In al doilea rand, reeditarea de fata se justifica prin chiar valoarea materialului adunat, tradus si comentat de C. Erbiceanu, la nivelul exegetic si cu mijloacele filologico-istorice ale vremii sale. In plina reasezare a zonei balcanice, dar si a Europei Centrale si de Est (ma refer la sfarsitul secolului al XIX-lea), cand romantismul domina in istoriografia romaneasca, dar si occidentala, monografia despre Ulfila se inscrie in curentul masiv al construirii unei identitati sui generis in contrapunct sau chiar in opozitie cu identitatile cultural-religioase ale vecinilor (bulgari, unguri, sarbi). De asemenea, Ulfila precum si relatiile dintre vechii goti si populatia bastinasa de la nordul Dunarii din secolul al IV-lea, sunt revendicate, de autor, ca un model inaugural, al carui ultim avatar istoric il constituie relatia dintre Regele Carol I (un„Ulfila” al secolului al XIX-lea) si poporul roman. Romania de azi are nevoie, poate mai mult ca oricand, de reactivarea acestui model„ulfilian”.
In al treilea rand, monografia ridica o complexa problema de ordin istorico-teologic, legata de ADN-ul crestinismului de pe teritoriul actualei Romanii. In ce procent acest crestinism a fost„latin”,„grec”,„ortodox”, arian sau pur si simplu apostolic? Pentru istorici si teologi momentul Ulfila mi se pare de neocolit.
Nu in ultimul rand, monografia are si o dimensiunea parabolica, de o actualitate evidenta. Ulfila este fiu de prizonieri de razboi (probabil de buna conditie), originari din Capadocia. Nu se stie precis daca si tatal era capadocian, sau o capetenie gota. Mama era cu siguranta prada de razboi, elenofona. Bilingvismul perfect al viitorului episcop denota o imersiune durabila in limba si cultura greaca. El nu este asadar got din nastere, ci prin adoptiune. El converteste un intreg popor la crestinism (in varianta ariana a acestuia) intorcand cu 180° un handicap: va deveni apostolul si liderul incontestabil al celor care ii inrobisera familia. Cultura poate razbuna si intoarce in favoarea sa un destin inceput sub rele auspicii.
Dincolo de aceste reflectii starnite de parcurgerea„dosarului Ulfila-Erbiceanu” trebuie remarcat profesionalismul celor care au conceput, structurat si elaborat volumul. Dl Leonidas Rados, excelent cunoscator al vietii si operei fostului academician, consacra un studiu biografic precis si antrenant; parintele Mihai Ovidiu Catoi, specialist in crestinismul antic, a ingrijit cu acribie noua editie, punand, de asemenea, la dispozitia cititorilor un studiu inedit de„ulfilologie” romaneasca, precum si un bogat aparat de note. In sfarsit, stranepotul celui omagiat, care i-a mostenit nu doar prenumele, ci si pasiunea pentru cultura de elita, ma refer la ing. Constantin Erbiceanu, deschide volumul cu o emotionanta evocare a familiei sale. Toate elementele sunt asadar intrunite pentru un regal cu adevarat academic. Cristian Badilita
Constantin Laurentiu Erbiceanu Cuvant inainte 7
Leonidas Rados Un intelectual ortodox, pionier in studiile culturale: Constantin Erbiceanu (1838-1913) 11
Nota asupra editiei 23
Constantin Erbiceanu Ulfila. Viata si doctrina lui, sau starea crestinismului in Dacia Traiana si Aureliana in secolul al IV-lea 25
I. Catre cititori 25
II. Introducere 27
III. Autori greci care au tratat despre Ulfila 31
IV. Ulfila. Viata sa 47
Filostorgius, Istoria Bisericeasca, II. 5… p. 31; Socrates, Istoria bisericeasca, IV. 33-34… p. 32; Sozomen, Istoria bisericeasca, VI. 37… p. 35; Teodoret, Istoria bisericeasca, IV. 37… p. 38; Epifanie, Despre schisma audienilor LXX… p. 39; Ioan Hrisostom, Catre Olympiada… p. 42; Dimitrie Filipid, Istoria Romaniei… p. 43; Vasile cel Mare, Epistola 164… p. 44; Vasile cel Mare, Epistola 165… p. 45;
V. Martiri din Dacii pe timpul persecutiilor gotice 65
A. Martiri in jurul Daciei (Chersones… p. 65; Durostorum… p. 66; Singidunum… p. 68; Noviodunum… p. 69; Scythia… p. 70; Tomis… p. 71)
B. Martiri in Gothia (Persecutia din Gothia… p. 73; Sf. Nichita Romanul, zis Gotul… p. 76; Sf. Martir Mercurie… p. 78; Sf. Sava Stratilatul supranumit Gotul… p. 78; Sf. Theotim de Tomis… p. 79; Sf. Martir Elefterie… p. 80; Epistola Bisericii din Gothia catre Biserica din Cezareea Capadociei… p. 80; Epistolele Sf. Vasile cel Mare catre Ascholius al Tesalonicului… p. 85)
C. Sfinti martiri existenti in Acta Sanctorum… p. 88
VI. Cateva cuvinte asupra traducerii Bibliei de Ulfila 94
VII. Doctrina lui Ulfila 100
VIII. Concluzie 113
Note 129 Mihai Ovidiu CatoiUlfila. Destinul unei teme istoriografice in literatura romaneasca 162
Anul aparitiei: 2013
Format: 17X24cm
Nr. pagini: 176
REVIEW-URI