Via Transilvanica: Repere istorice si culturale

Cartea are tonul si tinuta unui manifest, argumentind necesitatea elaborarii unor proiecte de anvergura si de profunzime care sa rotunjeasca substantial si logic trasaturile unui spatiu cultural-geografic definitoriu pentru constiinta de sine a romanitatii. (Irina Petras)
 

Avem sa recunoastem in Mircea Muthu un cercetator consacrat unui spatiu si unei culturi ce-si afirma, sub specia meditatiei si a creatiei, deplina existenta; e un merit incontestabil si un demers cu totul remarcabil. (Ion Vlad)
 

Mircea Muthu este, in fond, un transilvan cu disciplina aspra a podisului, printre putinii care, provenind dintr-o asemenea tipologie, cauta a da eruditiei culoare si un anume farmec ideilor fixe. La el exista o sensibilitate abstracta a limbajului, recuperata din sensibilitatea meridionala. Protocolar in polemica si inhibat in metafora, desi stilul artistic pare a-i conveni, autorul se afla intre prudenta intelept reconfortanta a istoricului si „nesabuinta” creatoare a criticului. (Petru Poanta)
 

Mircea Muthu se afla mai aproape de D. Popovici decit alti reprezentanti ai scolii clujene de critica ce au evoluat, majoritar, spre eseistica sau foiletonistica. (Mircea Scarlat)
 

Mircea Muthu ne propune o viziune sobra si convingatoare asupra unui spatiu cultural de multiple interferente. El are, intre criticii si istoricii literari din generatia sa, meritul si avantajul deloc neglijabil de a uni preocuparile de estetica si filosofia/istoria culturii cu cele de critic propriu-zis al operelor literare. (Marian Papahagi)
 

In ansamblul creatiei lui Mircea Muthu, efortul sintetic, implicat in preocuparile sale de estetica si literatura comparata, se imbina cu exercitiul analitic, opera sa critica asumindu-si astfel o conformatie unitara, in ciuda diversitatii ei. (Iulian Boldea)
 

Aparent independente, cartile lui Mircea Muthu cresc, de fapt, una din alta, generindu-si arborescent temele si pastrind intre ele, pe de o parte, un raport de relativa autonomie, iar pe de alta, o rigoare de constructie organica. (Al. Cistelecan)
 

Mircea Muthu are vocatia teoretizarii si se simte bine in sferele eruditiei specializate printre maldare (in sensul propriu, nu peiorativ al termenului) de scrieri, carora le retine seva si o transforma in puncte de sprijin ale unor idei personale sau personalizate. (Vasile Avram)
 

Pina cind acest concept – Europa Centrala – nu este definit multumitor, nici structural si nici functional, e greu de aproximat aportul Transilvaniei la istoria politica si culturala a spatiului numit astfel. As spune, totusi, ca, pentru Europa Centrala, Transilvania a constituit un model de istorie care-se-face si unul profund injust, de intoleranta fata de etnia dominanta, cea romaneasca. (Mircea Muthu)

Cuprins
 

I - IPOSTAZE GEOGRAFICE  / 11

II - REMEMBER TRANSILVAN  / 21

III - CONTINUITATI SI POLARIZARI  / 31

IV - CIRCUMSCRIERI ISTORICE  / 87

„Nobilis romanus civis de Caransebes”

(Mihail Halici-fiul, 1643–1712)  / 89

Revolutia si Mitul  / 95

Transilvania si „mitul utilului”  / 102

Despre „aratarile” imparatului  / 106

„Pus-am temeiul culturii” (Ion Budai-Deleanu, 1760-1820)  / 109

„Ochi luminosi, ca doua minuni”

(Andreiu Baron de Saguna, 1809-1873)  / 112

Precursori si Octavian Goga in memoria rasinarenilor  / 117

Ioan Slavici in „lumea prin care a trecut”  / 127

Despre Cercul Literar.

              Lucian Blaga si Cercul Literar  / 131

              Henri Jacquier (1900–1980)  / 135

„Marginalii Cercului”.

              Wolf von Aichelburg (1912–1994)  / 146

              Victor Iancu (1908–1981)  / 150

V - RELIEFURI CULTURALE  / 155

„Stranepot de razvratiti si de iobagi” (Aron Cotrus, 1891–1961)  / 157

Epopeicul interzis (Ion Agarbiceanu, 1882–1963)  / 165

„Parte din sufletul Ardealului” (Pavel Dan, 1907–1937)  / 171

Spre „iubirea integrala” (Liviu Rebreanu, 1885–1944)  / 175

Transilvania lui Ion/Ioan Alexandru (1941–2000)  / 182

La Sud de Viena (Horia Ursu, n. 1948)  / 188

Pe Cimpia Armaghedonului (Marta Petreu, n. 1955)  / 193

O fresca transilvana. Aripile Demonului (Mircea Tomus, 1934–2022)  / 196

Ploile amare (Alexandru Vlad, 1950–2015)  / 199

„Trilogia virgulei” (Florina Ilis, n. 1968)  / 203

„... I se spunea Medio Monte” (Marian Ilea, n. 1959)  / 212

„Un ochi care?si privea orbirea...” (Vasile Avram, 1940–2002)  / 218

„Cu capul aplecat spre abis...” (Alexandru Pintescu, 1947–2003)  / 222

Negatia care vorbeste (Aurel Pantea, n. 1952)  / 228

Privirea lui Orion (Nicolae Mocanu, n. 1946)  / 233

„Cuvintele crapa in gura...” (Ion Muresan, n. 1955)  / 237

„Vremea pe care o cream privind?o...” (Mircea Ivanescu, 1931–2011)  / 245

„In ruinele unui grai locuiesc numele divine” (Dan Damaschin, n. 1951)  / 251

„Sint o potcoava de pe un drum din Ardeal” (George Vulturescu, n. 1951)  / 258

„Jucu Nobil e Transilvania...” (Mircea Petean, n. 1952)  / 265

„Vad Siberia / aterizind pe dealuri” (Vasile Dancu, 1939–2018)  / 274

Bartolomeu Anania (1921–2011), filologul  / 277

O poetica a narativului (Ion Vlad, 1929–2022)  / 281

Concepte cardinale (Ioana Em. Petrescu, 1941–1990)  / 289

Despre eticul transilvan (Liviu Petrescu, 1941–1999)  / 294

„De ce are Cenusareasa pantofiori de sticla?” (Stefan Borbely, n. 1953)  / 298

Intre doua Conspecte (Al. Cistelecan, n. 1951)  / 311

Spiritul transilvan (Un interviu consemnat de Ovidiu Pecican)  / 321

Indice de autori  / 329

Profesor universitar dr. emerit la Facultatea de Litere a Universitatii Babes-Bolyai, Mircea Muthu s-a nascut la 1 ianuarie 1944, in Iernut, judetul Mures. Este estetician, comparatist, balcanolog, critic si istoric literar, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania – Filiala Cluj; debutul absolut in revista „Tribuna” (1967). Volume: Orientari critice, 1972; Literatura romana si spiritul sud-est european, 1976; La marginea geometriei, 1979; Paul Zarifopol intre fragment si constructie, 1982; Permanente literare romanesti in perspectiva comparata, 1986; Alchimia mileniului, 1989 si 2008; Liviu Rebreanu sau paradoxul organicului, 1993, 1998, 2020; Esente (Poeme), 1994; Cintecul lui Leonardo, 1995; Calciiul lui Delacroix, 1996; Fat-Frumos si „vremea uitata” – o noua interpretare a basmului „Tinerete fara batrinete si viata fara de moarte” (in colaborare cu Maria Muthu), 1998, 2008 si 2022; Dinspre Sud-Est, 1999 (versiune franceza, 2001); Lucian Blaga – dimensiuni rasaritene, 2000 si 2002; Balcanismul literar romanesc, 3 vol., 2002 si 2008, ed. definitiva: Balcanismul literar romanesc. Panoramic sud-est european. Confluente culturale, 2017 (Premiul pentru critica si istorie literara al Uniunii Scriitorilor din Romania); Balcanologie (vol. I, 2002, vol. II, 2004, vol. III, 2008); Grafii (Poeme), 2004; Studii de estetica romaneasca, 2005 si 2014 (editie revazuta si adaugita); Ochiul lui Osiris. Dialoguri, 2010; Europa de Sud-Est in memoria culturala romaneasca. Bibliografie, 2011; Trepte (Poeme), 2013; Repere culturale transilvane (vol. I, 2013, vol. II, 2018); Estetica intre mediere si sinteza, 2016; Estetica sau Melcul si Cochilia, 2021. Coautor la dictionare de literatura romana si la numeroase volume colective. Editii ingrijite: Anton Pann (1973); Liviu Rebreanu (1976); Henri Jacquier (1991); Radu Stanca (1997); Eugeniu Sperantia (1997); Al. Dima (2002). Distinctii: Ordinul national „Pentru Merit” in grad de Cavaler (2000); Ordre des Palmes Academiques (2001) pentru servicii aduse culturii franceze. Premiul „George Calinescu” pentru intreaga activitate, decernat de Muzeul National al Literaturii Romane, Bucuresti, 2016.