Vietile poetilor

„Aisberg

Vechiul vis cu un munte de gheata 

de abia mai pluteste – sanatoriul 

se ascunde sub mantia lui azurie 

in cea mai veche amintire a bolii, 

totusi se citeste in ochii deschisi, 

in seara care ne aduce regretul 

ca o traducere gresita a iubirii, 

o minciuna atat de frumoasa 

incat tasnesc din ea raze albe. 

Ce rusine in fiecare arpegiu golit 

de orgolii, in degetele unui poet 

impacat cu seninul si cearcanele, 

toropit dupa atatea autografe. 

Mania zeilor, focul stins cu foc, 

un fel de spovedanie mincinoasa 

care omoara vraja, desira aurora 

boreala si loveste, rastoarna la infinit 

titanic dupa titanic si speranta 

dupa speranta. Mandala aceasta 

(priveste-o cu ochii intredeschisi) 

pare identica cu toate celelalte.”

REVIEW-URI